Stresul este inerent vieții, unii experți spunându-ne că este chiar necesar. Iar dacă învățăm să recunoaștem și să înțelegem manifestările subtile ale stresului, ne va fi mult mai lesne să-i facem față. Este important să învățăm să ne dăm seama cum se manifestă stresul în viața noastră, pentru a nu cădea pradă „neajutorării învățate“, termen pe care psihologii îl folosesc pentru a explica anumite comportamente de pasivitate, lipsă de acțiune sau tipare repetitive.
Pentru a gestiona cu bine momentele stresante, este important să fim atenți la aceste patru aspecte de ordin uman: ce senzații avem, ce emoții trăim, ce gânduri ne produce mintea și ce comportamente derulăm. Astfel, putem reduce efectele nocive ale stresului și anxietății, identificând, de asemenea, strategiile de care avem cu adevărat nevoie:
℗PUBLICITATE
- Atenția îndreptată către corp este esențială, pentru a înțelege ce se întâmplă în noi și cu noi. Părțile corpului ne pot comunica foarte multe detalii cu privire la nivelurile resimțite de cortizol și adrenalină. În funcție de acest lucru, putem stabili cât de multă energie avem de pus în strategiile pentru gestionarea stresului.
- Emoțiile sunt limbajul care leagă mintea de corp și pot reprezenta o sursă importantă de informare: atunci când suntem stresați, putem resimți frică și anxietate, furie și frustrare, panică și teroare… dar și tristețe sau apatie, oboseală sau epuizare. Studiile de specialitate ne-au arătat, în mod repetat, că oamenii care își abordează emoțiile cu acceptare și curiozitate, care își permit să simtă și să descopere sensul emoțiilor, sunt mai protejați atât de burnout, cât și de tulburările emoționale.
- Gândurile reprezintă a treia componentă de bază în procesul de gestionare a stresului și anxietății. Mintea umană produce, zilnic, nenumărate gânduri. Potrivit unor cercetări, un adult produce, într-o singură zi, între 12.000 și 60.000 de gânduri, 80% dintre acestea având conținut negativ, iar 85% nu vor deveni niciodată realitate. Ceea ce înseamnă că este necesar să fim atenți și la relația pe care o avem cu mintea noastră, fără să considerăm fiecare gând drept o expresie exactă a realității. Oamenii care percep stresul și anxietatea drept manifestări firești, vor reuși să-și canalizeze mai ușor energia către a folosi strategii eficiente de management, spre deosebire de persoanele care le interpretează ca fiind expresia unor defecte personale sau de caracter.
- În ceea ce privește comportamentele și acțiunile, în situații dificile oamenii se pot încadra în două mari categorii: există cei care își direcționează întreaga energie spre acțiune și devin suprafuncționali (ignorând partea corporală, emoțională și cognitivă); așa cum există și persoanele care devin subfuncționale, îndreptându-și toată atenția spre planul cognitiv, emoțional și fiziologic, manifestând, în același timp, o pasivitate comportamentală. Ambele extreme pot avea consecințe negative; cei din prima categorie riscă să ajungă foarte repede la burnout, depresie și conflicte relaționale; în timp ce persoanele subfuncționale se afundă în neputință și neajutorare, ceea ce reprezintă o altă cale către epuizare, depresie și suferință.
Despre managementul stresului în funcție de tipologia personală și despre teoria stadiilor schimbării, a vorbit Gáspár György, în ultima ediție din #PsihologiaRelațiilor, pe frecvențele Radio Europa FM. Emisiunea este disponibilă și ca podcast, pe Spotify.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
