Așa cum ne indică și prima definiție din Dicționarul explicativ al limbii române, CARACTÉR,pl. caractere, reprezintă „Ansamblul însușirilor fundamentale psihice-morale ale unei persoane, care se manifestă în modul de comportare, în ideile și în acțiunile sale“. O definiție cunoscută de mulți dintre noi. Dar oare câți știu care sunt diferențele dintre „caracterul social“ și „caracterul individual“? Haideți să lămurim un pic lucrurile în cele ce urmează.
Caracterul individual – Se referă la trăsăturile de personalitate, atitudinile, valorile și modelele de comportament inerente unei persoane. Acesta cuprinde calitățile unice ale unei persoane, care sunt relativ stabile și consecvente în timp și care o diferențiază de ceilalți. Aceste trăsături pot fi influențate de o varietate de factori, inclusiv moștenirea genetică, educația și experiențele de viață.
Caracterul social – Se referă la trăsăturile de personalitate, valorile și comportamentele pe care o persoană le adoptă ca răspuns la mediul său social. Acesta cuprinde și acele aspecte ale personalității modelate de normele culturale și sociale, precum și de relațiile personale și interacțiunile cu ceilalți. Caracterul social se poate schimba în timp, pe măsură ce o persoană interacționează cu diferite medii sociale și experimentează noi relații și influențe culturale.
Atât caracterul individual, cât și caracterul social joacă un rol important în modelarea personalității și comportamentului unei persoane, fiind studiate de psihologi pentru a înțelege mai bine factorii complecși care contribuie la dezvoltarea comportamentului uman.
Strategii pentru menținerea echilibrului dintre caracterul social și cel individual
Menținerea unui echilibru între caracterul social și caracterul individual poate fi un proces provocator, însă câteva strategii, precum cele de mai jos, te pot sprijini în acest demers.
Cunoaște-te pe tine: Acordă-ți timp pentru a reflecta asupra caracterului tău individual și analizează-ți valorile de bază, credințele și trăsăturile de personalitate. Acest lucru te poate ajuta să înțelegi mai bine ceea ce este important pentru tine și să identifici mai ușor situațiile în care caracterul tău individual poate fi în contradicție cu așteptările sociale.
Cultivă conștiința de sine: Fii atent la modul în care acțiunile și deciziile tale sunt influențate de mediul social. Fiind conștient de impactul pe care-l pot avea așteptările sociale asupra comportamentului tău, poți lua decizii mai informate cu privire la modul în care să-ți echilibrezi caracterul individual și cel social.
Stabilește limite: Este important să stabilești limite clare între ceea ce ești dispus să faci și ceea ce nu ești dispus să faci pentru a-ți menține caracterul individual. Astfel poți evita să-ți compromiți valorile și convingerile de bază ca răspuns la presiunea socială.
Caută relații de susținere: Înconjoară-te de oameni care-ți susțin și-ți respectă caracterul individual. Acest lucru te poate ajuta să te simți mai încrezător în apărarea valorilor și convingerilor în situații în care acestea pot fi în contradicție cu așteptările sociale.
Practică autoîngrijirea: Îngrijirea sănătății fizice, mintale și emoționale te poate ajuta să te simți mai rezistent și mai capabil să-ți menții integritatea caracterului individual în fața presiunii sociale.
℗PUBLICITATE
Să nu uităm că echilibrarea caracterului social și a celui individual este un proces continuu, care necesită auto-reflecție și o adaptare permanentă. Dar, fiind atenți la ambele aspecte ale personalității noastre și încercând să menținem un echilibru sănătos, ne putem construi o viață mai împlinită și mai autentică.
Conceptul de caracter social, precum și impactul acestuia asupra personalității și comportamentului au fost studiate de mai mulți psihologi, printre care:
Erich Fromm: Psiholog și sociolog germano-american, Fromm a fost o figură marcantă a mișcării psihologiei umaniste și a scris pe larg despre impactul influențelor sociale și culturale asupra personalității. Este cel care a pus bazele teoriei caracterului social, pe care l-a descris ca fiind un set de trăsături de personalitate și comportamente modelate de așteptările și normele societății.
Kurt Lewin: Psiholog german și pionier în domeniul psihologiei sociale, Lewin a fost unul dintre primii psihologi care au studiat impactul contextului social asupra comportamentului și personalității. El este creditat cu introducerea conceptului de spațiu vital, un concept psihologic care se referă la impactul factorilor sociali și de mediu asupra comportamentului.
George Herbert Mead: Filozof și psiholog american, Mead a fost unul dintre pionierii interacționismului simbolic, care pune accentul pe rolul interacțiunii sociale în modelarea personalității și a comportamentului. El a scris pe larg despre rolul socializării în modelarea sinelui și în dezvoltarea caracterului social.
Erik Erikson: Psiholog germano-american, Erikson este cunoscut mai ales pentru activitatea sa privind etapele psihosociale ale dezvoltării. A scris despre impactul influențelor sociale și culturale asupra dezvoltării personalității, subliniind rolul socializării în modelarea caracterului social.
Munca lor continuă să fie o sursă importantă de inspirație pentru cercetătorii și practicienii din domeniul psihologiei de astăzi. Unul dintre aceștia este renumitul Gabor Maté. Acesta consideră caracterul social și caracterul individual ca fiind indisolubil legate, susținând că personalitatea noastră este modelată nu numai de experiențele noastre individuale, ci și de mediul nostru social și cultural.
În lucrările sale, Gabor Maté subliniază importanța înțelegerii impactului experiențelor din copilărie și a modelelor de atașament timpurii asupra dezvoltării caracterului individual și social. El susține că experiențele din copilărie, în special traumele, ne pot modela personalitatea și comportamentul în moduri profunde, ducând la dezvoltarea unor mecanisme de adaptare și a unor modele de comportament care pot deveni puternic înrădăcinate și greu de schimbat.
Maté subliniază, de asemenea, rolul contextului social în dezvoltarea comportamentelor de adicție, susținând că dependența este adesea un răspuns la durerea psihologică și emoțională subiacentă. El vorbește despre importanța abordării cauzelor profunde ale dependenței și necesitatea de a crea medii sociale care să sprijine recuperarea și vindecarea. Despre caracterul social și nu numai te invit să citești în cea mai recentă carte a lui Gabor Maté: Mitul normalității – Trauma, boala și vindecarea într-o cultură toxică.
Iar, la final, haideți să reflectăm la ceea ce Theodore Roosevelt spunea în urmă cu mulți ani: „Pe termen lung, caracterul este decisiv pentru destinul unui om.“
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
