Una dintre marile revoluții din psihoterapia zilelor noastre este reprezentată de integrarea principiilor din fizica cuantică în diferitele abordări psihologice. În timp ce pentru unii dintre noi domeniul cuantic reprezentă ceva abstract, pentru tot mai mulți oameni, viziunea cuantică nu doar că are sens, dar devine parte integrată a procesului creator. Pentru a afla mai multe despre acest domeniu, am invitat-o pe Niculina Gheorghiță, doctor în psihologie și psihoterapeut certificat imago, să ne spună ce este adevărat și ce este fals cu privire la subiectul creativității cuantice.
Noile concepte din fizica cuantică pot fi integrate în munca clinică a unui psihoterapeut.
ADEVĂRAT. Teoria de bază din fizica cuantică spune că totul se întâmplă conform intenției observatorului. Deci atât în calitate de psihoterapeuți, cât și în calitate de clienți, suntem observatori. În formările din psihoterapie pe care le-am făcut cu mari profesori, s-a enunțat ideea prin care să înțelegem că atunci când intră clientul în cabinet uiți toată teoria pe care ai învățat-o și rămâi deschis să vezi ce-ți furnizează clientul, adică mergi alături de el în procesul terapeutic și nu îl conduci cum crezi tu. De aceea, cred că atunci când ești observator schimbi ca psihoterapeut dinamica ședinței și dai autonomie pe cât posibil clientului. Asta în cabinet. Însă este de un real folos să-l îndrumi spre creativitatea cuantică atunci când a ieșit din cabinet.
Potrivit noilor principii din teoria cuantică, conștiința și nu materia reprezintă adevărata fundație a ființei umane.
ADEVĂRAT și FALS. Adevărat deoarece atunci când privești fenomenele vieții și realitatea concretă din această perspectivă, știi că poți schimba foarte multe în mintea și existența ta. Poți dezvolta strategii de transformare și reinventare a ta ca ființă acțională.
Fals, pentru că unii oameni văd asta ca o salvare din noianul acesta de acțiuni și stau în meditații, așteptând să se schimbe fără acțiune. În teoria cuantică se spune că intenția și acțiunea schimbă realitatea.
Teoria cuantică este o teorie a posibilităților, și nu doar a posibilităților materiale, ci și a posibilităților de înțelegere, de simțire, de intuiție.
ADEVĂRAT. În această viziune a teoriei și fizicii cuantice avem multiple posibilități de ființare, înțelegere, simțire, intenție și acțiune, în funcție de potențialul cuantic pe care-l accesăm. De aceea, atunci când avem un insight, de fapt noi trecem pe un alt potențial cuantic și vom înțelege, simți, intenționa și acționa diferit, de pe un nivel superior ca frecvență.
Teoria cuantică poate fi bine integrată în noua paradigmă relațională propusă de Harville Hendrix și Helen LaKelly Hunt.
ADEVĂRAT. În călătoria cosmică, cei doi autori explică faptul că noi suntem interconectați ca o țesătură în acest univers. Această idee este preluată din fizica și mecanica cuantică. Exact cum spunea și renumitul cercetător în fizica cuantică, Amit Goswami, încă din anii 1973, și Niels Bohr, care a descoperit mișcarea electronilor pe orbită, conform intenției celui care îi observa.
Este normal să fim ușor derutați de toate elementele noi care fac parte din viziunea cuantică.
ADEVĂRAT. Este normal să fim ușor derutați, din cauza faptului că nu avem educație și cultură în acest sens. Am fost educați și învățați conform fizicii clasice că doar ce se vede este real, restul sunt fantezii ale minții noastre. Iar în ultimii zeci de ani se vehiculează această teorie cuantică prin care noi putem crea realitatea conform intenției noastre. Iar odată atenția psihică îndreptată spre o intenție, ea face ca mintea și preocupările tale să se ducă în acea direcție. Cumva, ne face să ne simțim ușor anxioși la întrebarea care apare inevitabil: realitatea pe care o trăiesc este creată de intenția (vine de cele mai multe ori din bagajul conținut în subconștient), gândurile și acțiunile mele? Vă las să contemplați aici.
Intenția minții umane are șanse mult mai mari să fie susținută de conștiința cuantică atunci când servește binelui mai înalt.
ADEVĂRAT. Noi oamenii avem în codul genetic această caracteristică de a fi buni (conform dr. Dulcan Constantin). Atunci când avem o intenție care servește binelui mai superior decât cel pe care-l trăiești azi, aici și acum (conform fluxurilor de conștiință cuantică), dezvolți și accesezi acea energie universală, acea putere a sinelui tău interior conectat cu mintea (fluxul de conștiință unde sunt înmagazinate toate creațiile) celor mai geniali oameni care au trăit în această dimensiune.
Când facem salturi creatoare în sinele cuantic putem vedea întreaga existență umană ca pe un miracol.
℗PUBLICITATE
ADEVĂRAT și FALS. Adevărat, deoarece de fiecare dată când conștientizăm și descoperim ceva nou, facem un salt cuantic în conștiința creatoare, și acest salt ne schimbă percepția asupra vieții incluzând noua descoperire. Asta te face să spui uau! și să vezi existența umană ca pe un miracol.
Fals pentru că uneori ne putem iluziona foarte ușor, deoarece experiențele au subiectivitatea proprie de percepție și asta duce uneori la ridicol. În viziunea mea, limita dintre sublim și ridicol este foarte fină. Așa că aici avem nevoie de mult discernământ și să găsim mereu pârghii de cuantificare a ceea ce trăim și experimentăm nou.
Creativitatea interioară ține de transformarea sinelui individual, care produce noi contexte personale de experimentare și trăire a vieții.
ADEVĂRAT. În momentul în care tu reușești să-ți cunoști sinele individual și vrei schimbare în viața și în conștiința ta, vei aduce transformare prin acțiune mentală, emoțională și de observare de sine. Această transformare te determină să nu mai poți fi cel dinaintea descoperirii respective. Asta îți aduce în realitatea ta noi contexte personale de experimentare și de trăire autentică. De fapt, asta înseamnă evoluție în viziunea mea.
Creativitatea cuantică și fizica cuantică nu au nicio bază științifică.
FALS. Teoria cuantică este fundamentul fizicii secolului al XX-lea, împreună cu teoria relativității. Se preocupă de relația dintre materie și energie la nivel elementar sau subatomic și de comportamentul particulelor elementare. Teoria stă la baza mecanicii cuantice.
Începutul real al mecanicii cuantice este considerat a fi dat de lucrările lui Max Planck, din 1900. Albert Einstein și Niels Bohr au adus rapid contribuții importante la ceea ce azi numim „vechea teorie cuantică“. Oricum, abia în 1924 s-a închegat o privire de ansamblu asupra noii terorii, prin ideile lui Louis de Broglie despre ipoteza materie-undă, adevărata importanță a mecanicii cuantice devenind astfel clară. Câțiva dintre cei mai proeminenți oameni de știință care au contribuit substanțial la mijlocul anilor 1920 la dezvoltarea a ceea ce acum numim „noua mecanică cuantică“ sau „noua fizică“ au fost Max Born, Paul Dirac, Werner Heisengberg, Wolfgang Pauli și Erwin Schrodinger.
Despre creativitatea cuantică are numeroase cercetări Amit Goswami – cercetător și doctor în fizică cuantică din India, domeniu în care face cercetări încă din anii 1970. În ultimii ani, știința cuantică, o știință din primatul conștiinței bazate pe fizica cuantică, oferă răspunsuri complete la toate problemele restante ale conștiinței, vieții, sănătății, prosperității și fericirii.
Știința cuantică este diferită de știința tradițională a obiectelor, deoarece este o știință a conștiinței și a experiențelor subiective ale sensului și scopului. Nicăieri acest lucru nu este dezvăluit mai mult decât prin adăugarea unei a patra și a cincea componentă la modul în care se practică de obicei știința: teorie, experiment și tehnologie. Știința cuantică adaugă două componente noi. Acestea sunt experiențe și transformări bazate pe experiențe cu un scop superior.
Știința cuantică este noua știință a unei realități subtile care restabilește valorile, creativitatea, scopul și sensul vieții noastre. Principiile fizicii cuantice expuse de Amit Goswami sunt:
Non-localitatea: suntem cu toții interconectați – chiar și fără semnale, iar dovezile experimentale demonstrează unitatea noastră inerentă.
Ierarhia încurcată: în creierul nostru, devenim una cu imaginile neuronale ale unui obiect extern din cauza unei ierarhii încurcate a valorilor. Aici, observatorul este observatul.
Discontinuitatea: descoperirea a ceva nou de valoare în gândire este un salt cuantic.
Eu cred că cercetările de mecanică și fizică cuantică de peste 100 de ani le putem considera ca făcând parte dintr-o știință solidă și voluminoasă.
Fenomenul vindecării cuantice merită văzut ca o descoperire creativă.
ADEVĂRAT. De fiecare dată când schimbi vibrația gândului și acționezi în direcția respectivă, asta duce la autovindecare și, evident, la trecerea pe un alt nivel de conștiință. Când treci la un nivel nou de conștiință, de frecvență superioară, vei descoperi multe fațete despre potențialul tău cuantic, pe care nu ai știut că-l deții până în acel moment. Aceasta este descoperirea creativă.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
