fbpx
skip to Main Content

În copilărie, o auzeam des pe bunica mea spunând cu regret și multă nostalgie: „Ei, maică, nimic nu mai e cum era pe vremuri!“ Uneori îmi și povestea cum era pe vremea ei, și atunci căpăta o expresie mult mai vie a feței. O ascultam fascinată, dar mă și simțeam confuză când era vorba de ce anume însemna acel „înainte“. Mă întrebam cum fusese posibil să se schimbe atât de mult și de repede totul, gândind cu mintea mea de copil: „Ce noroc pe mine, că m-am născut după schimbarea lumii!“

Aveam 13 ani la Revoluția din 1989 și urma să aflu că vremurile intraseră într-un ritm accelerat de schimbare. Părea că țara fusese zdruncinată de un mare cutremur, iar ceea ce ajungea la mine ca mesaj era așteptarea ca, după o perioadă oarecare de timp, totul să se reașeze într-o nouă stabilitate. A fost nevoie să treacă ani buni, până să realizez că procesul de schimbare avea să fie unul continuu. Că totul devenea din ce în ce mai diferit de vremurile pe care le cunoscuseră părinții mei și că ne aflam cu mic cu mare într-o lume la fel de nouă pentru fiecare în parte. Niciunul nu se pricepea prea bine la a înțelege prezentul, dar devenea cert că stilul vechi nu mai funcționa. Generația nouă avea de mers pe o cale neumblată.

Diferențele dintre generații nu apar însă ocazional, ci reprezintă un fenomen universal care transcende timpurile și se manifestă pretutindeni în lume. Se derulează, sintetic vorbind, între expresiile „pe vremea mea…“ și „tineretul din ziua de azi“ – paradoxal fiind tocmai faptul că, atunci când generația nouă „se învechește“, ea preia cele două expresii și duce mai departe reproșurile la adresa copiilor și adolescenților.

Diferențele dintre generații au intrat și în vizorul specialiștilor, care s-au străduit să analizeze trăsăturile caracteristice fiecăreia. Iată cum arată tabloul social al prezentului la nivel global (cu precizarea că nu există unanimitate asupra anului de început și de sfârșit pentru fiecare generație în parte):

  • Generația Baby Boomers – cei născuți între 1947-1964, având în prezent între 56 și 73 de ani. Denumirea ei exprimă natalitatea foarte crescută de după cel de-al Doilea Război Mondial.
  • Generația X – cei născuți între 1965-1980.
  • Generația Millennials (cunoscută și sub denumirea de Generația Y) – cu anul nașterii cuprins între 1981-1994, o parte dintre ei fiind „tinerii zilelor noastre“.
  • Generația Z – cea mai nouă generație, care îi cuprinde pe cei născuți între 1995-2015.

Generația Millennials este cea care a atras cel mai mult atenția cercetătorilor și, în special, a mass-mediei. S-au scris cărți și nenumărate articole, în scopul de a descifra în ce fel se pot interpreta și gestiona comportamentele lor. S-au făcut studii, care au conchis că membrii acestei generații sunt mai materialiști, mai neimplicați politic și mai dezinteresați în a ajuta lumea în general, decât au fost cei din generațiile X și Baby Boomers la aceeași vârstă. Mulți i-au văzut ca fiind sensibili, oportuniști și egoiști. Întreaga generație a fost acuzată de narcisism (devenind, probabil, cea mai blamată generație din istoria recentă).

Dar nu toți specialiștii au îmbrățișat această opinie profund negativă. Au fost și voci care au atras atenția asupra faptului că fiecare generație are un set comun de nevoi umane, ce sunt modelate în mod unic de experiențele lor de viață, dar rămân străine oricui altcuiva în afara acestei grupe de vârstă. Comportamentul lor diferit este, pur și simplu, unul funcțional pentru lumea pe care au moștenit-o.

Și iată că cel mai lung studiu despre narcisism de până acum – întreprins de către Michigan State University și publicat recent în revista Psychology and Aging – vine cu date noi în sprijinul vocilor pozitive la adresa generației Millennials. Studiul a cercetat un grup de 750 de persoane, pentru a vedea cum evoluează narcisismul, de la vârsta de 13 ani, până la 70 de ani. Iar rezultatele au arătat că trăsăturile asociate narcisismului (infatuarea, nevoia excesivă de atenție și admirație, lipsa de empatie, sensibilitatea la critici, impunerea propriei opinii în fața celorlalți) se temperează odată cu înaintarea în vârstă. În plus, unele trăsături de caracter (precum aspirațiile personale foarte înalte) se dezvoltă odată cu trecerea anilor.

℗PUBLICITATE


Cercetătorii au descoperit că, pe măsură ce oamenii studiați au îmbătrânit, au devenit mai puțin sensibili; iar hipersensibilitatea lor a scăzut brusc la 40 de ani. Când au analizat tendințele specifice fiecărei generații, au descoperit că generațiile tinere erau mai puțin sensibile decât părinții lor la aceeași vârstă.

Descoperirea că generațiile mai vechi sunt cele care au avut un nivel mai ridicat al hipersensibilității a fost absolut surprinzătoare, pentru că reprezenta opusul convingerii pe care mulți o aveau despre generația Millennials. Se pare că societatea a aplicat eticheta sensibilității pe generația greșită și că asta, din păcate, a împiedicat o analiză mai consistentă a calităților autentice, specifice acestor tineri.

Studiul respectiv ne oferă și o bună ocazie de a reflecta la atitudinea potrivită. După cum spunea Joel Stein într-un articol din 2013, publicat în revista Time, măreția unei generații este determinată de modul în care ea reacționează la provocările ce apar și, la fel de important, de modul în care noi reacționăm față de ea.

Existența unui conflict între generații este bine cunoscută. Îmi aduc aminte ce incredibil de primitivă îmi suna viața bunicii mele, în contrast cu nostalgia ei după vremurile trecute – motiv pentru care nu mă lăsam convinsă că „înainte era mai bine“. Este firesc ca generația tânără să aibă în dotare alte caracteristici și altă atitudine; pentru că vremurile noi cer oameni noi. Ar fi o greșeală să le cerem să se uite mai degrabă înapoi, decât înainte.

Interesul comun ne impune să fim dispuși să le împărtășim copiilor noștri din înțelepciunea dobândită și, în același timp, să-i învestim cu încrederea că dispun de calitățile de care au nevoie pentru a prelua cu succes ștafeta de la noi. Pentru că, pur și simplu, ei au aceste calități; iar noi le putem crea contextul optim pentru a le și dezvolta.

Anca Pavel

Anca Pavel este psiholog și psihoterapeut de familie, consilier pentru dezvoltare personală și facilitator în medii organizaționale. Poate fi găsită online pe jocul-vietii.ro.

Back To Top
×Close search
Caută
#ZiuaAutorului
🎂 Azi îl aniversăm pe BOGDAN NICOLAI.
Cartea autorului, „#LoveIsFun“, are astăzi preț special, cu 25% discount față de prețul afișat.
La mulți ani!
x