Adevăratele pasiuni se întrezăresc încă de la început, astfel că Randi a știut încă din copilărie că muzica este adevărata sa pasiune. A început să studieze muzica la vârsta de 7 ani, s-a descoperit ca artist la vârsta de 20 ani și de atunci muzica a devenit viața lui. În 2005, cariera lui Randi a explodat odată cu lansarea proiectului Morandi. A devenit o senzație instantanee, iar albumul lor de debut, Reverse, a fost vândut în peste 2 milioane de exemplare. Morandi a lansat opt single-uri #1, difuzate în peste 20 de țări, interpretate în cea mai mare parte a Europei de Est și a primit numeroase premii. În 2012, Randi și-a început cariera solo și a devenit producător pentru artiști români tineri și talentați precum: UDDI, JO, Mishelle, Shaka Muv. Toți au lansat numeroase single-uri #1 scrise și produse de Randi.
Randi crede că muzica este un izvor etern de pozitivitate și ne poate salva sufletele, deoarece muzica și dragostea merg mână în mână până când se îmbină. În 2023, Randi a lansat alături de Olivia Addams Comete, piesă cu peste două milioane de vizualizări pe YouTube, prezentă, de asemenea, în Top 100 cele mai ascultate piese de la radio, la scurt timp după lansare. Astăzi, este protagonistul interviului #CeNuVreauSăȘtieLumeaDespreMine și am încercat să-l „descos“ de secrete, pe paginadepsihologie.ro.
Ce înseamnă pentru tine singurătatea?
E o dovadă de curaj, asumare, căutare de sine și de răspunsuri, în general. Pentru mine, acest cuvânt nu aduce nimic negativ, din contră, reprezintă locul unde găsesc liniștea și inspirația.
Ce nu ar trebui să spună niciodată un bărbat despre el însuși?
Că se cunoaște pe sine în totalitate. Nu cred că există om care să fie conștient, treaz, interesat de evoluție și să poată spune așa ceva. Totul se schimbă în jurul nostru cu o viteză cu care nu putem ține pasul. Există totuși o inteligență dincolo de rațiune care înțelege și face parte din schimbare.
Ce sfat ai pentru oamenii ce rămân în relații nefericite și abuzive?
Să își prețuiască viața, prezentul și viitorul mai mult. Să renunțe la statutul de victimă și să devină creatorii unui viitor pe care l-au dorit și au simțit că-l merită întotdeauna.
Prin melodiile tale încurajezi oamenii să fie autentici. Într-o lume în care fiecare afișează o altă imagine (una perfectă, desigur), ce înseamnă pentru tine autenticitatea?
Autenticitatea este rezultatul acceptării și asumării adevăratului tu. Este modul firesc, natural și sincer de a privi în oglindă și apoi prezenta acea imagine lumii. Este o risipă de energie să încerci să pari ce nu ești, să uiți de tine de dragul felului în care te văd cei din exterior.
Care a fost cel mai provocator moment, pentru tine, în postura de artist?
Momentele în care nu mai eram difuzat și simțeam că munca mea nu mai are ecouri! Erau trăiri care mă făceau să mă simt inutil, fără direcție, și mă întrebam dacă mai are rost să fac muzică. Apoi mi-am dat seama că sensul vine din mine și că mereu o să găsesc o soluție cu o minte limpede și plină de încredere.
Ce a stat în spatele deciziei de a nu-ți aduce în lumina reflectoarelor viața personală?
Păi, nu cred că am făcut asta în totalitate. Îmi aduc sentimentele și simțirile în muzică și da, ele fac parte din viața mea personală, însă există și o limită acolo, sentimente și gânduri care rămân doar ale mele. Cred că nu e sănătos să te expui total și nici nu văd sensul în a face asta.
Ești foarte prezent în viața nepoților tăi. Ce înseamnă pentru tine rolul de unchi și care sunt valorile pe care vrei să le transmiți nepoților tăi?
În primul rând, sunt prietenul lor și partenerul de joacă. Apoi sunt și cel cu care au discuții profunde atunci când simt că sunt deschiși și au atenția necesară să asimileze. Eu îmi doresc să fie cinstiți cu ei înșiși și să aibă voința de a-și depăși confortul și acele dorințe facile. Poate că încă nu înțeleg ce înseamnă potențialul și forțarea unor limite personale, dar lucrăm la asta și încurajăm nevoia de mai mult.
℗PUBLICITATE
Pui mult preț pe felul în care arăți și depui eforturi în acest sens. Ce rol joacă sportul în viața ta?
Pun preț pe sănătate și asta se reflectă în felul în care arăt, gândesc și cam în tot ce ține de viață. În era informației, m-aș simți ca un ignorant să nu știu ce este bine pentru mine și să nu trăiesc în concordanță cu acea informație. Fac sport de când eram mic și nu am de gând să mă opresc curând, pentru că mișcarea este parte din natura și evoluția noastră.
Care este cea mai dragă amintire din copilărie, atunci când vine vorba despre relația cu părinții tăi?
Eu îmi amintesc mereu sărbătorile pentru că erau momentele în care mirosea casa a cozonac și noi nu mai dormeam nopțile gândindu-ne la cadouri. Bineînțeles că posibilitățile erau modeste atunci, dar și așa eram fericiți pentru că eram împreună. Primind cadouri o dată pe an, Crăciunul devenea un moment unic pentru noi. Acum oamenii își fac cadouri tot anul, și nu spun că e rău, dar parcă se diminuează unicitatea altor momente.
Ai experimentat vreodată burnout-ul?
Am simțit de multe ori lipsa de chef și inspirație, însă a durat zile și nu am avut timp să mă stresez prea mult din cauza asta. Am ajuns să iau lucrurile așa cum sunt și să accept că sunt momente în care trebuie să mă îndepărtez de ceea ce fac și să-mi iau o pauză asumată.
Care este relația ta cu emoțiile? Cum le gestionezi?
Eh, viața asta interioară, conștientizarea ei, reprezintă o trăsătură a omului matur. Eu îmi înțeleg trăirile, le analizez și încerc să le văd semnificația, însă nu în totalitate și nu mereu. Uneori, subconștientul preia controlul, încurcă gândirea și mă face să văd că nu totul se rezumă la minte și înțelegere rațională.
Care este cadoul de Crăciun care ți-a umplut inima de bucurie în copilărie?
Cum spuneam mai sus, posibilitățile erau modeste și cadourile erau mult mai practice. Atunci primeam lucruri de care aveam nevoie pentru că ne lipseau multe. Acum avem de toate și cadourile au devenit mofturi. Nu darurile mi-au rămas în minte, ci sentimentul de căldură cu care veneau sărbătorile, nerăbdarea cu care ne uitam din cinci în cinci minute să vedem dacă s-a copt cozonacul.
Dar la vârsta adultă? Care este acel dar de Crăciun care încă este viu în amintirile tale?
Nu pot da decât răspunsul de mai sus. [râde]
Care este primul lucru pe care ai vrea să-l bifezi, în noul an?
Sentimentul că nimic nu trece fără rost și că fiecare an lăsat în urmă reprezintă evoluție, nu risipă. Vreau să simt că am devenit mai mult, mai bun, mai aproape de locul în care visez să ajung.
Cartea pe care îți dorești să o citească mai multă lume în 2024 este…
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
