Lavinia Adriana Bulumac este asistent universitar în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, și doctorand în cadrul Școlii Doctorale de Sociologie. Anterior, a urmat masteratul „Prevenirea și combaterea consumului ilicit de droguri“ în cadrul aceleiași facultăți. Domeniul său de interes este sociologia sănătății, concentrându-se pe adicția de alcool și recuperarea din alcoolism în cadrul organizației Alcoolicii Anonimi (AA). De asemenea, urmează cursurile de formare în psihoterapie de familie și cuplu în cadrul Asociației Multiculturale de Psihologie și Psihoterapie. Lavinia este pasionată de cercetare, de psihoterapie, de activitatea didactică și este o mare iubitoare de animale.

Cum arată o relație eficientă cu alcoolul și cum arată o relație bolnăvicioasă cu consumul de alcool?

O relație eficientă cu alcoolul presupune un consum ocazional, de natură socială. În cazul unui consum de alcool neproblematic, alcoolul nu îndeplinește alte funcții. Au existat anumite direcții trasate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) cu privire la consumul de alcool în funcție de sex, însă anul acesta, în 2023, OMS a declarat faptul că „în ceea ce privește consumul de alcool, nu există o cantitate sigură care să nu afecteze sănătatea¹“.

Cât privește relația bolnăvicioasă cu consumul de alcool, aceasta are mai multe caracteristici: cantitatea de alcool ingerată, frecvența consumului de alcool și, cel mai important, rolul pe care alcoolul îl joacă în viața individului.

O relație problematică cu alcoolul presupune folosirea acestuia pentru a face față problemelor emoționale. Incapacitatea individului de autoreglare emoțională și de a face față vieții reprezintă un factor de risc pentru dezvoltarea unei relații bolnăvicioase cu alcoolul și chiar a dependenței de alcool. Rolul pe care alcoolul ajunge să-l joace în viața acestor persoane este de „pastilă universală“, „anestezic“, modalitate de evadare din realitate și soluție universală la problemele cu care se confruntă (legate de sănătate, relaționale, emoționale, financiare etc.). În spatele unui consum problematic de alcool, se află o suferință, fie că vorbim despre traume, pierderi, deces, abuz sexual, fizic sau emoțional, divorț, probleme de relaționare etc. S-a discutat în nenumărate rânduri despre predispoziția genetică a anumitor indivizi de a dezvolta adicții. Cu toate acestea, influența altor factori (sociali, culturali, psihologici) s-a dovedit a avea un impact mult mai mare în dezvoltarea unei relații bolnăvicioase cu alcoolul.

Suntem în luna decembrie și, în planurile multora de sărbătoare, se găsește și utilizarea alcoolului ca mijloc de relaxare. Cum ne putem proteja astfel încât să nu cădem pradă comportamentelor adictive?

Prin conștientizare! Spiritul Sărbătorilor și entuziasmul resimțit, sau din contră, tristețea resimțită mai acut în această perioadă ne pot determina să acționăm într-un mod irațional.

Comportamentele nesănătoase, precum consumul excesiv de alcool, substanțe sau mâncare, sunt des întâlnite în această perioadă. În acest sens, conștientizarea propriilor gânduri, emoții, comportamente și motivații din spatele dorinței de consum joacă un rol esențial în gestionarea acestei perioade cu o puternică încărcătură emoțională. Sărbătorile ne pot determina să trecem de la un consum social la unul abuziv, iar dacă acest comportament abuziv este menținut pe o perioadă de timp (mai lungă sau mai scurtă, în funcție de substanța consumată, sau chiar de combinația de substanțe), acesta poate deveni un comportament adictiv. De menționat aici este modalitatea prin care putem face diferența între aceste comportamente. În acest sens, în cazul unui comportament abuziv, individul are capacitatea de a opri consumul dacă există o motivație intrinsecă sau extrinsecă puternică. Pe de altă parte, în cazul adicției, individul și-a pierdut capacitatea de a înceta comportamentul adictiv.

Dependența are două caracteristici: existența obsesiei pentru obiectul adicției și a craving-ului (dorința/pofta necontrolată de consum), însoțite de incapacitatea individului de a înceta consumul. Motivația nu este suficientă pentru a înceta consumul și a începe recuperarea. În aceste cazuri, este nevoie de suport (medical – mai ales dacă individul se confruntă cu sevraj, care în cazul alcoolului poate pune viața în pericol; psihologic, prin accesarea serviciilor unor centre rezidențiale sau de zi, a unor grupuri de suport sau a unor grupuri de întrajutorare) și susținere din partea familiei și a celor apropiați.

Deseori, auzim oamenii spunând că un pahar de vin sau o bere pe zi sunt permise oricărui adult. Poate reprezenta această mentalitate un risc pentru dezvoltarea unei adicții de alcool?

Rolul pe care cultura și mediul îl au în dezvoltarea adicțiilor este de necontestat. Din păcate, această mentalitate atât de prezentă în România, mai ales în mediul rural, dar și în cel urban, are o contribuție enormă în dezvoltarea adicției de alcool. Ne naștem și ne dezvoltăm în cadrul unor familii în care consumul de alcool este un comportament uzual, într-o societate în care alcoolul nu este privit ca o substanță cu caracter potențial adictiv și toxic, ci care normalizează consumul de alcool. Mai mult decât atât, alcoolismul nu este privit ca o boală, ci ca o slăbiciune morală, ca un viciu sau ca un păcat. În acest fel, indivizii care se confruntă cu adicția de alcool sunt etichetați, stigmatizați, discriminați sau chiar marginalizați ori excluși social. Stigma asociată dependenței de alcool determină persoanele care se confruntă cu această problemă să evite căutarea și solicitarea ajutorului de specialitate, să-și ascundă adicția, să se izoleze și chiar să-și pună în pericol viața.

Revenind la această mentalitate care susține faptul că un pahar de alcool pe zi este permis oricui, implicațiile pe care le are sunt cu mult mai profunde decât ar părea la prima vedere. Un părinte care are această mentalitate și un astfel de consum de alcool, chiar nefiind vorba despre o adicție, va determina și mentalitatea viitorului adult, a copilului care va crește în acest mediu familial, crezând că un astfel de comportament nu este unul bolnăvicios. Studiile au demonstrat faptul că acei copii care provin din familii în care consumul de alcool este normalizat vor prelua la rândul lor acest mod de gândire care se va reflecta în debutul consumului de alcool la vârste fragede, de multe ori chiar în cadrul familiei. Riscurile acestui comportament sunt imense, deoarece impactul pe care consumul de alcool la vârste fragede îl are atât asupra corpului, cât și asupra psihicului este mult mai puternic decât în cazul adulților. Debutul precoce al consumului de alcool poate constitui un predictor al dezvoltării adicței de alcool. În acest sens, studiile au demonstrat faptul că vârsta și sexul pot accelera dezvoltarea adicției de alcool (de exemplu, la copii, adolescenți, femei).

Cum putem să-i sprijinim pe cei din familie care obișnuiesc să se refugieze în consumul de alcool?

Cei care trăiesc sau au trăit în cadrul unei familii în care un membru al acesteia se confruntă cu dependența de alcool sunt supuși unei suferințe foarte mari. Aceste persoane asistă tăcute la sinuciderea lentă a unei persoane dragi. Înainte de a discuta despre cum îi putem sprijini, cred că este mai important să știm cum să nu agravăm situația sau chiar să încurajăm menținerea dependenței de alcool. Printre tentativele eronate de a determina persoana dependentă să stopeze consumul de alcool se numără: aruncarea alcoolului din casă, restricționarea accesului la bani pentru a împiedica persoana să-și procure alcool, conflictele și tentativele de a convinge membrul familiei să înceteze consumul, folosind amenințări (de exemplu, divorțul), manipularea, rugămințile.

Dacă discutăm despre un dependent de alcool, aceste tentative nu vor funcționa și acesta nu va renunța la consum, chiar dacă amenințările vor fi puse în practică. Dependentul va alege obiectul dependenței, chiar cu riscul de a-și pierde familia sau viața. La polul opus, se află membrii familiei care au epuizat toate aceste tentative și metode de a determina dependentul să stopeze consumul, care experimentează sentimente de descurajare și neputință. Aceștia pot dezvolta un comportament de codependență, manifestat prin acțiuni de protejare a consumatorului cu rolul de a-i menține imaginea socială. Aceste persoane vor procura alcool pentru dependent pentru a nu-i permite să se pună în situații jenante (de exemplu, să meargă să cumpere alcool în stare de ebrietate, să nu fie văzut de vecini și prieteni într-o astfel de stare), să ofere bani dependentului pentru a evita conflicte, chiar să împrumute bani în locul acestuia etc. Din păcate, astfel de comportamente venite din codependență duc doar la menținerea și agravarea dependenței de alcool.

În ceea ce privește susținerea persoanei dependente de alcool, aceasta poate fi făcută manifestând înțelegere, compasiune și iubire. De asemenea, psihoeducația și informațiile cu privire la alcoolism sunt foarte importante pentru aparținători, pentru a fi capabili să gestioneze o astfel de situație dureroasă și pentru a ști când și în ce fel pot acorda ajutorul. Din păcate, ajutorul cu forța nu funcționează. Este nevoie ca dependentul de alcool să conștientizeze problema cu care se confruntă și să aibă dorința onestă de a se recupera. Dacă aceste două condiții sunt îndeplinite, acesta fie va solicita ajutorul membrilor familiei pentru a găsi o soluție, fie va căuta singur soluții pentru a se recupera.

℗PUBLICITATE

---

---

Vorbește-ne despre grupurile AA pentru femei și despre utilitatea acestora.

Grupurile de întrajutorare AA funcționează în România încă din anul 1991, iar în prezent există aproximativ 66 de grupuri AA în 35 de orașe din România. Unul dintre cele mai importante motive pentru care această metodă de recuperare are succes este faptul că funcționează pe baza identificării. Aceste grupuri sunt formate din oameni în recuperare, persoane care s-au confruntat cu dependența de alcool, au decis să participe la întâlnirile AA și să lucreze cei 12 pași AA (care reprezintă metoda de recuperare din alcoolism propusă de AA), astfel devenind abstinenți.

În cadrul întâlnirilor, membrii AA împărtășesc cu nou-veniții cum au fost în perioada dependenței active de alcool, ce au făcut pentru a se recupera și cum sunt în prezent ca urmare a aplicării principiilor AA în toate domeniile vieții lor. Pentru o persoană dependentă de alcool, este foarte important să se simtă înțeleasă și nimeni nu poate înțelege mai bine experiențele și suferința prin care trece decât o persoană care s-a confruntat cu aceeași problemă. Grupurile AA specializate funcționează tot pe baza identificării, însă una bazată nu doar pe boală, ci și pe baza unei alte caracteristici comune. În acest sens, grupurile AA destinate femeilor funcționează atât pe baza identificării de gen, precum și pe baza bolii comune. Cu toate acestea, abia în anul 2018 a fost înființat primul grup AA pentru femei, ca urmare a unor întâlniri informale AA între femei. În cadrul acestora, s-a observat că există o mai mare deschidere de a împărtăși  experiențele din timpul consumului, precum și problemele prezente din viețile acestor femei.

Stigma asociată femeilor dependente de alcool are un impact mult mai mare asupra acestora comparativ cu cea cu care se confruntă bărbații. Femeile dependente de alcool experimentează sentimente de rușine, vinovăție, au o mai mare tendință de a se izola și de a ascunde problema cu care se confruntă, dependența de alcool interferând cu alte roluri (de mamă, de soție, de profesionistă etc.). Societatea are tendința de a judeca mult mai aspru femeile dependente de alcool, în cazul bărbaților consumul abuziv fiind social acceptat sau chiar încurajat în anumite situații. De asemenea, femeile dependente de alcool sunt adesea părăsite de parteneri, comparativ cu situația bărbaților dependenți de alcool, care rareori sunt părăsiți de partenere.

Un alt aspect important este reticența femeilor de a solicita ajutor specializat pentru recuperarea din alcoolism și de a participa la grupurile de întrajutorare AA, formate majoritar din bărbați. Rolul grupurilor AA pentru femei este tocmai acela de a îndepărta aceste bariere în recuperare cu care se confruntă femeile dependente de alcool. Scopul acestora este de a oferi un mediu sigur și protejat femeilor aflate la începutul recuperării, de a diminua sentimentele de rușine resimțite la primele întâlniri AA, de a încuraja împărtășirea onestă a experiențelor, gândurilor, emoțiilor și problemelor cu care se confruntă femeile dependente de alcool. Întâlnirile acestor grupuri se desfășoară exact la fel ca cele obișnuite, cu mențiunea că sunt întâlniri închise la care pot participa doar femei dependente de alcool.

Cum poate să se înscrie cineva la un astfel de grup de AA?

Primul pas este ca acea persoană să contacteze AA-ul. În acest sens, se poate accesa site-ul alcooliciianonimi.ro, iar în secțiunea „Contact“ va găsi numere de telefon care pot fi apelate. Membrii AA care răspund acestor apeluri pot îndruma persoana în necesitate către un grup AA din orașul de reședință. În situația în care persoana care solicită ajutorul este o femeie și dorește să participe la grupurile AA destinate femeilor, aceasta poate solicita numărul de telefon al reprezentatului acelui grup. Având în vedere faptul că grupurile AA pentru femei au menținut formatul online al întâlnirilor (adoptat după izbucnirea pandemiei COVID-19), pentru a facilita participarea femeilor din alte orașe și țări, acestea sunt ușor accesibile. Întâlnirile se desfășoară pe o platformă online, iar linkul întâlnirii va fi furnizat în privat femeii care solicită participarea la aceste întâlniri. Nu este necesară înscrierea la grupuri AA, persoanele care se confruntă cu dependența de alcool pot participa dacă doresc acest lucru, iar calitatea de membru AA este autodeclarată.

Care ar fi cele trei mesaje-cheie pe care ar fi bine să le înțeleagă românii atunci când vine vorba despre consumul de alcool de Sărbători?

Excesele de orice fel au un impact negativ asupra sănătății fizice, mentale și emoționale.

Sărbătorile nu reprezintă ocazii în care abuzul de alcool, substanțe și mâncare sunt social acceptate.

În situația în care simțim nevoia să abuzăm de alcool, substanțe sau mâncare, întrebările pe care ar fi bine să ni le punem sunt de ce simțim nevoia să facem excese, ce anume lipsește în viața noastră, ce gol dorim să umplem apelând la alcool. Cât de multă suferință este ascunsă în noi, care nu ne permite să ne bucurăm de Sărbători fără a face excese?

Aclamatul Gabor Maté² spune că adicția de alcool nu este nimic altceva decât o strategie de a gestiona suferința emoțională și relațională. Care este antidotul pentru această suferință, din punctul tău de vedere?

Așa este, nimeni nu ajunge dependent de alcool din prea multă fericire! Consumul de alcool, dependența sunt doar simptomele suferinței emoționale și relaționale și a incapacității individului de a face față vieții și evenimentelor vieții fără a avea nevoie de un anestezic sau de a evada din realitate. În ceea ce privește dependenții cronici de alcool, subscriu opiniei psihanalistului Carl Gustav Jung, care susținea faptul că, în cazul acestor persoane, doar o trezire spirituală (o schimbare psihică totală) poate deschide calea către recuperare. Antidotul pentru suferință este schimbarea modului de gândire, a perspectivei din care privim viața, dezvoltarea capacității de autoreglare emoțională, precum și schimbarea comportamentelor care au dus la consum, care se pot face cu ajutorul celor 12 pași AA. Programul AA este un program spiritual, iar alcoolismul, la rândul său, este o boală care afectează corpul, mintea și spiritul dependentului. Ca atare, soluția va trebui să se adreseze atât corpului, cât și minții și spiritului. Deși există persoane care nu rezonează cu spiritualitatea, consider că prin intermediul acesteia se poate produce o trezire spirituală care va deschide calea către fericire, libertate și liniște sufletească.

Note:

1. Anderson BO, Berdzuli N, Ilbawi A, Kestel D, Kluge HP, Krech R, et al. Health and cancer risks associated with low levels of alcohol consumption. Lancet Public Health. 2023
2. Cartea scrisă de Gabor Maté, Pe tărâmul fantomelor înfometate, te poate ajuta în conturarea unei percepții mai generale despre suferința pe care o trăiesc persoanele care se confruntă cu diferite adicții. Pentru ca niciunul dintre cei dragi ție să nu ajungă acolo, poți cere și ajutorul unui specialist în sănătate mintală, care te poate ajuta să accesezi acele resurse necesare pentru a gestiona cât mai bine astfel de situații.

Citește și:

• Cum să controlăm consumul de alcool, înainte de a ne pierde complet încrederea în sine
• Dr. Brené Brown: De 23 de ani am renunțat la dependența de alcool
• Merită citit dacă ai crescut alături de un părinte alcoolic