Camila Cabello sau Karla Camila Cabello Estrabao este o cântăreață și textieră de origine cubaneză-mexicană-americană. S-a născut în Cojimar, Havana, Cuba, dar s-a stabilit, alături de familie, în Miami, Florida. În clasa a IX-a, a renunțat să mai continue studiile, pentru a deveni cântăreață, însă a reușit, mai târziu, să-și finalizeze liceul. În vârstă de doar 22 ani, în 2012, artista s-a făcut cunoscută prin participarea sa la X Factor, când a cântat piesa Arethei Franklin, „Respect“, însă, întrucât emisiunea nu primise drepturi de autor pentru melodie, audiția sa nu a fost difuzată, motiv pentru care 28 persoane au făcut o petiție pentru ca show-ul să difuzeze prestația sa artistică. A ajuns să fie eliminată din bootcamp, dar a fost rechemată, ulterior, pentru a forma trupa „Fifth Harmony“, alături de alte patru fete. În 2016, Cabello decide să pornească în cariera sa solo, prima sa colaborare fiind cu cântărețul canadian, Shawn Mendes, cu piesa „I Know What You Did Last Summer“, piesă cu care câștigă discul de platină din partea Recording Industry Association of America, pentru mai mult de un milion de exemplare vândute, iar succesul său fulminant nu s-a oprit aici, în același an, a mai lansat piesa „Bad Things“ în duet cu rapperul Machine Gun Kelly, piesa ocupând locul patru în Billboard Hot 100, motiv pentru care revista Time a inclus-o pe vedetă în clasamentul celor mai influenți 25 adolescenți ai anului 2016.
View this post on Instagram
me asking Shawn if he will ever learn the lyrics to the bridge of IKWYDLS
Chiar dacă pe plan muzical își văzuse visul împlinit, Cabello s-a implicat în multe acte de caritate, cu organizația „Salvați copiii“ (prin lansarea unei serii limitate de tricouri „Love Only“, luptă pentru accesul egal al fetelor în educație și asistență medicală), cu organizația „Children’s Health Fund“ (pentru a oferi asistență medicală familiilor cu posibilități minime), precum și în campania de strângere de fonduri pentru populația din Puerto Rico, în urma uraganului Maria, din 2017.
În 2018 lansează piesa „Havana“, care dă și titlul albumului său de debut, cu care reușește să ocupe prima poziție în „Billboard 200“ din USA, lucru ce-i asigură o notorietate globală, și nenumărate contracte de imagine. Însă, succesul pe plan profesional nu asigură și un echilibru pe plan personal, astfel că ajunge protagonista copertei Cosmopolitan din iunie 2018, și vorbește pentru prima dată despre OCD (comportament obsesiv-compulsiv), cu care se confruntă. Vedeta susține că nu înțelegea ce factor declanșator a determinat gândurile obsesive și recurente, și că abia după ce a fost diagnosticată cu această afecțiune, a reușit să găsească metode sănătoase pentru a putea depăși momentele dificile. Acceptarea ei, deschiderea în a vorbi despre OCD, dar și căutarea unui tratament au fost esențiale pentru a putea conviețui cu această tulburare mintală, a comunicat artista.
Tulburarea obsesiv-compulsivă reprezintă frica de a face rău sau de a-și face rău, și se declanșează în două feluri: inițial, apare obsesia (prin gânduri nedorite, greu de ținut în frâu), apoi compulsia (prin repetiția unor acțiuni în vederea anihilării anxietății). Dar acest comportament nu este o afecțiune rar întâlnită; potrivit unui studiu realizat de către dr Adam Radomsky (profesor în psihologie la Universitatea Concordia din Montreal, Canada), 94% din populație se confruntă cu gânduri negative ciclice, într-un moment dat. Profesorul face mereu apel la strămoșii noștri și dorința lor de a supraviețui, menționând că astfel de gânduri, intruziuni, au rădăcini vechi, ce se perpetuează în mintea noastră. Absența controlului asupra propriilor gânduri reprezintă punctul culminant al tulburării, pentru că nu și-o dorește (deși fiecare individ poate recunoaște faptul că obsesiile sau gândurile repetititve sunt produsul propriei gândiri), așadar, nu de proveninență exterioară. Compulsia este realizată, mai mult, din dorința acerbă de a contrabalansa obsesia sau de a preveni un eveniment ce este preconizat a fi negativ (deși realitatea nu o prefigurează, neapărat).
℗PUBLICITATE
Modelul Salkovskis, elaborat în 1989, subliniază faptul că pacienții diagnosticați cu această tulburare cataloghează existența cognițiilor intruzive ca efect al ideii că tot ei ar fi factorii declanșatori ai unor evenimente negative, sau că impasibilitatea acestora în prevenirea unui astfel de fapt ar duce, într-un final, la un fiasco general. Însă, și aceste ritualuri de prevenție reprezintă o altă sursă de disconfort, susținute de un consum exagerat de timp, devenind periculoase și foarte greu de controlat.
Deschiderea și recunoașterea unor probleme, mai ales din zona vedetelor este benefică de ambele părți, autenticitatea și empatia fiind extrem de bine primite de către fani. De asemenea, inocularea ideii că recunoașterea problemelor personale nu reprezintă o rușine, ci o bună și precoce identificare a acestora, pot fi cheia rezolvării unor bătălii interioare greu de dus la nivel individual, mai ales în rândul adolescenților. Umanizarea și comunicarea reprezintă un prin pas, urmate de vizita într-un cabinet de specialitate, care prin bunătate și compasiune, alături de un psiholog, va găsi, împreună cu pacienții, soluții de diminuare a stării de anxietate continuă. Insuflarea gândului că pacienții nu își vor pierde autocontrolul și că nu sunt singuri în această luptă ce se dă în interiorul lor, sunt primordiale în călătoria pe care o au de bătătorit, continuate, desigur, de alte metode de tratare a acestei afecțiuni.
Așadar, pentru o stare de sănătate psihică optimă, dacă în urma conștientizării stărilor pe care le traversați, simțiti că este nevoie de un ghid sau un mentor psihologic, puteți accesa lista de psihoterapeuți relaționali acreditați și recunoscuți de Asociația Multiculturală de Psihologie și Psihoterapie.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
