Cu toții am fost în situația în care, la un moment dat, am cheltuit mai mult decât ne-am permis sau decât am avut nevoie. Fie am făcut-o într-un moment de vulnerabilitate, fie pentru a ne compensa anumite frustrări, fie pentru a ne recompensa sau pentru a ne premia într-un moment de reușită, fie din cauza presiunii sociale, fie ne-am lăsat seduși de oferte de nerefuzat sau, pur și simplu, pentru a epata – motivele sunt diverse, iar mecanismele psihologice care stau în spatele acestor comportamente pot fi identificate și analizate, pentru a fi evitate în situații similare viitoare, recăpătându-ne astfel controlul asupra finanțelor noastre.
Motivele psihologice care stau în spatele acestor comportamente ar putea fi grupate în cinci mari categorii
- Nevoia de recompensă imediată
Apare, de obicei, în situații de emoție intensă (tristețe, bucurie, frustrare, senzația de abandon), când te concentrezi prea mult pe obținerea unei recompense imediate, adesea în detrimentul recompenselor viitoare. De exemplu, vrei să-ți cumperi o mașină în jumătate de an, dar cheltui o avere pe o vacanță exotică, pe principiul „O viață am! Și oricum pot să circul și cu taxiul!“. Este evident că, dacă te raportezi strict la prezent, vacanța pare mult mai seducătoare decât economisirea, așa că ești foarte tentat să o achiziționezi.
Același mecanism funcționează și când alegi o metodă de plată. De exemplu, atunci când plătești cu un card de credit, ești concentrat pe satisfacerea imediată a dorinței de a cumpăra, amânând și chiar izgonind din minte momentul plății propriu-zise.
De multe ori, cedăm în fața bucuriei „prezentului“, pentru că, de fapt, n-avem un plan concret pentru a ne atinge obiectivele pe termen lung. Fără un plan care să ne ducă acolo, obiectivele pot părea atât de depărtate în viitor, încât prioritizăm dorința de recompensă imediată, gândim doar pe termen scurt și cumpărăm sub impulsul momentului.
- Lipsa unei evidențe a cheltuielilor
De multe ori, nu ținem o evidență reală a veniturilor și a cheltuielilor noastre. Prin urmare, este foarte posibil să nu fim pe deplin conștienți cât cheltuim de fapt, expunându-ne riscului de a scoate din buzunar mai mult decât ne permitem în realitate.
Chiar și atunci când ne cunoaștem bugetul, îl urmărim doar mental și nu într-un mod concret, lipsindu-ne o perspectivă reală. De exemplu, ne putem împărți mental bugetul în cheltuieli pentru alimente, îmbrăcăminte, chirie, transport, utilități. Dar atunci când cumpărăm ceva, cum ar fi un telefon scump, ne justificăm cheltuiala doar pe baza sumei rămase în „contul mental“ și nu ajustăm sumele rămase pentru celelalte categorii de cheltuieli. Și astfel neglijăm să luăm în considerare costurile de oportunitate ale fiecărei achiziții individuale.
- Ignorarea stimulilor declanșatori
Comportamentul de achiziție este similar cu alte comportamente ale noastre, prin faptul că se declanșează în anumite împrejurări. Poate fi prezența unui anumit prieten, o stare de spirit (pozitivă sau negativă), mediul în care te afli, un anume moment al zilei. Când nu ești conștient de ceea ce te determină să cheltuiești, devii vulnerabil și astfel adopți același comportament din nou și din nou.
- Presiunea socială
A cumpăra ceva pentru că este la modă nu e nici o noutate. Oamenii sunt ființe gregare și tocmai din acest motiv, de-a lungul timpului, s-au îmbrăcat la fel, au ales să-și petreacă timpul liber în moduri similare, într-un cuvânt au ales să-și cheltuiască banii, în linii mari, pe aceleași lucruri. Cu toate acestea, presiunea socială a căpătat o dimensiune cu totul nouă, am spune mult exacerbată, în vremurile în care trăim.
Având în vedere numărul imens de decizii luate de consumatori în mediul online, suntem ușor de convins să alegem brandul al cărui cont de Instagram are un milion de urmăritori sau să cumpărăm produsul care are sute de recenzii pozitive din partea clienților. Brandurile știu acest lucru, desigur, iar o prezență consistentă și activă în online reprezintă acum o parte importantă a oricărei strategii eficiente de marketing.
Chiar dacă feedback-ul clienților ajută într-adevăr în decizia de a cumpăra un anumit produs, este greu să îți justifici cumpărarea a ceva de care n-ai nevoie și pe care (probabil) nu-l vei folosi niciodată doar pentru că alții vorbesc despre asta. Dar presiunea socială ne poate face să simțim că avem nevoie de acel ceva atunci, deși este doar un moft trecător (un fenomen mult accentuat, așa cum spuneam, de mediul online în ultimul timp). Tocmai de aceea este nevoie de o introspecție reală, de fiecare dată când faci o achiziție, pentru a-ți da seama ce reprezintă cu adevărat: o nevoie sau o dorință.
℗PUBLICITATE
- Efectul înzestrării
Efectul înzestrării este un fenomen psihologic care apare, de obicei, în situații de tranzacții: de exemplu, atunci când o persoană (vânzătorul) atribuie o valoare peste valoarea corectă proprietății sale sau când cineva (de obicei, cumpărătorul) devalorizează un anumit obiect sau proprietate în mod nejustificat. Ce are asta de-a face cu modul în care cheltuim? Ei bine, acest efect ne face să supraevaluăm valoarea bunurilor pe care le deținem deja sau pe care ne angajăm să le cumpărăm. Acesta este motivul pentru care continuăm să plătim pentru diverse abonamente (la sală, la diverse publicații sau servicii), pe care le folosim rar sau chiar deloc. Este foarte posibil să fim reticenți în a căuta o ofertă mai bună pentru creditele noastre bancare, pentru cardurile de credit pe care le avem deja sau pentru polițele de asigurare. Tot din cauza acestui efect, refuzăm soluții radicale (dar înțelepte) de reducere a cheltuielilor, cum ar fi să ne vindem casa și să ne mutăm într-una mai mică, cu o suprafață mai redusă și având costuri de întreținere mai mici, sau să cumpărăm o mașină mai ieftină, care consumă mai puțin și care are cheltuieli de mentenanță mai reduse. Suntem hotărâți să rămânem să locuim într-un anumit tip de proprietate sau să conducem o anumită marcă de mașină, deși stilul nostru de viață nu este justificat de situația noastră financiară reală.
Când am cheltuit deja (prea) mulți bani pe ceva, avem tendința să credem că ar trebui să facem asta în continuare. De exemplu, considerăm că banii pe care i-am irosit până acum pe un abonament la sală nu vor fi risipiți dacă vom continua să plătim și, la un moment dat, vom începe și antrenamentele. De lunea viitoare, bineînțeles.
Cum să eviți cheltuielile excesive
Atâta timp cât nu ești în zona de dependență, poți să-ți recapeți controlul asupra banilor și cheltuielilor tale, implementând următoarele strategii deloc complicate:
- Stabilește-ți niște etape pentru a atinge anumite obiective pe termen lung
Cel mai bun mod de a-ți crea obiective realiste pe termen lung este să-ți stabilești niște repere pentru a ajunge acolo. De exemplu, dacă vrei să-ți cumperi un apartament în cinci ani, stabilește-ți în mod realist suma pe care vrei (și poți) să o economisești anual. Acest lucru îți va oferi o motivație puternică pentru a refuza tentațiile și pentru a evita cumpărăturile sub impulsul momentului. În egală măsură, atingerea obiectivului tău în fiecare an te va face să te simți mândru de tine și-ți va oferi satisfacția necesară de a rezista și în viitor oricăror achiziții impulsive.
- Ține o evidență strictă a bugetului și a cheltuielilor
Dacă vrei să-ți gestionezi mai corect bugetul, atunci renunță la calculele mentale. Creează o foaie simplă de calcul sau utilizează o aplicație bancară, pentru a-ți gestiona cheltuielile.
Poate fi mult mai eficient să utilizezi o aplicație, pentru că ai mereu telefonul cu tine și ești atenționat în permanență prin notificări.
- Ține un jurnal al cheltuielilor
Scrie în jurnal ori de câte ori simți impulsul de a cumpăra ceva. Notează momentul din zi, persoana cu care ești, starea de spirit pe care o ai, unde te afli, ce melodie se aude în fundal și orice alt amănunt care ți se pare relevant. După câteva zile sau săptămâni, vei descoperi un fel de tipar al circumstanțelor în care ești mai tentat să cheltui sub impulsul momentului, iar de aici poți începe să elimini factorii declanșatori de care vorbeam mai sus.
De exemplu, s-ar putea să observi că de fiecare dată când ai cardul de credit cu tine, ești tentat să cheltuiești mai mult decât dacă ai avea doar numerar. Dacă identifici acest factor declanșator, ia cu tine doar bani cash sau un card pe care-ți transferi o sumă fixă de bani.
Pentru mai multe informații și sfaturi despre educația financiară puteți accesa cursurile online gratuite de la Școala de Bani.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
