skip to Main Content
Cum Cultivăm Bunăstarea Emoțională A Adolescenților?

Cum cultivăm bunăstarea emoțională a adolescenților?

„Adolescența nu este o etapă prin care trebuie să treci pur și simplu și nu trebuie privită ca având cu precădere o încărcătură problematică, ci ca un izvor de curaj și creativitate, o etapă ce trebuie cultivată cu atenție“, spune dr. Daniel J. Siegel. Vorbim despre vârsta căutărilor, a formării propriei identități. Adolescentul trece printr-o serie de transformări biologice și psihologice, care îl fac să fie mult mai conștient de propria persoană, dar și de poziționarea lui față de ceilalți. De aceea, rolul familiei, al școlii și al prietenilor este extrem de important în dezvoltarea adolescentului.

De cele mai multe ori, adolescentul este privit ca o „necunoscută“, iar noi, adulții, nu reușim întotdeauna să răspundem în mod adecvat nevoilor sale – de căutare a noului, de implicare socială, de intensitate emoțională și de explorare creativă. În rolul de părinți, uneori ne este foarte greu să identificăm care e cea mai potrivită abordare, dacă nu ținem cont de etapa de dezvoltare prin care trece copilul.

În perioada adolescenței, tinerii încearcă să-și caute propriul drum în viață, propria identitate, să-și delimiteze spațiul privat – într-un mod care, foarte frecvent, presupune distanțarea față de părinți. Asta înseamnă o reconfigurare a relației și, implicit, un dezechilibru resimțit în cadrul familiei de toți membrii (dezechilibru care adesea duce la neînțelegeri și frustrări). Asta nu înseamnă însă că adolescentul are toate instrumentele pentru a porni singur în lume sau că nu vor exista și momente în care va greși. Deși nu îl mai putem considera „doar un copil imatur“, el tot mai are nevoie de a fi ascultat, de afecțiune și ghidaj.

℗PUBLICITATE




Să încercăm să ne aducem aminte de comportamentele și nevoile noastre din adolescență și să le multiplicăm cu 10, în încercarea de a ajunge cât mai aproape de realitatea zilelor noaste! Expunerea la multitudinea de informații – făcând referire aici cu precădere la platformele social media – pot duce la creșterea anxietății și la depresie în rândul adolescenților. Se știe că, în această etapă, adolescentul  manifestă un interes crescut pentru modul în care arată și se comportă. El se compară deseori cu ceilalți, simțindu-se în permanență evaluat de „un public imaginar, mult prea greu de satisfăcut“ și trăind deseori sentimente de nemulțumire și inadecvare. Apartenența la grup este extrem de importantă în viața unui adolescent. FOMO, sau „fear of missing out“ este intens trăită de acesta. Faptul că prietenii din anturaj postează fotografii în diferite ipostaze (care mai de care mai fericite și mai interesante) îl poate face pe adolescent să trăiască  sentimente de singurătate sau de excludere din grup.

Cum putem influența modul în care adolescenții se percep pe sine, pentru a contribui la bunăstarea lor emoțională?

• „Numerele perfecte, ca şi oamenii perfecţi, sunt ceva rar“, așa cum spunea filozoful și matematicianul Descartes. Defectele sau „lipsurile“ fac parte din unicitatea fiecăruia. Ajută adolescentul să-și descopere propriile calități și abilități, învață-l să se uite către sine cu acceptare și iubire, să nu fie foarte critic cu propria persoană și să nu-și raporteze viața în permanență la ceilalți.

• Încurajează-l spre autocunoaștere: sistemul propriu de valori, interese, caracteristici ale personalității, astfel încât imaginea de sine să fie una cât mai veridică. Distorsiunile despre sine pot deveni o barieră în dezvoltarea ulterioară și în luarea deciziilor legate de parcursul profesional.

℗PUBLICITATE




• Fii alături de adolescent, chiar dacă te respinge! Uneori, în spatele unei astfel de atitudini pot sta foarte multe frământări și nesiguranțe, despre care îi este dificil să vorbească sau pe care nu știe cum să le împărtășească. Încearcă să îl asculți cu calm și deschidere și să îl ghidezi, pentru a-i înțelege mai ușor experiențele și trăirile.

• Încurajează implicarea în proiecte sau participarea la activități de voluntariat. Atunci când adolescenții contribuie la „o cauză mai mare“, învață să gândească dincolo de propria persoană și își intensifică sentimentul de competență și de apartenență.

• Activitățile sportive au un efect benefic atât asupra corpului (acolo unde interesul adolescentului este, oricum, îndreptat), cât și asupra minții. Efectuarea unei activități sportive îl face pe adolescent să se simtă mai energic, mai sănătos și contribuie la cultivarea sentimentului de apartenență și de scop comun, mai ales în cazul sporturilor de echipă.

• Alegeți să petreceți timp în familie, pentru a întări relațiile dintre voi și a clădi amintiri împreună. O relație bună cu familia îl poate ajuta pe adolescent să nu intre în anturaje care să îl influențeze negativ, dar și să depășească mai ușor impasurile emoționale.

Și, pentru că adesea uităm, să ne reamintim că adolescența nu reprezintă doar o perioadă de provocări și conflicte interioare, ci este și vârsta elanurilor creatoare și a marilor iubiri, o perioadă în care trebuie să-i permitem adolescentului să se descopere pe sine și să descopere lumea, cu bune și cu rele, dar nu sub forma „Descurcă-te singur“, ci sub deviza „Sunt aici pentru tine“.

Mihaela Svet

Psiholog şi psihoterapeut de familie în formare, în cadrul AMPP, cu o experienţă de mai bine de 10 ani în diverse arii ale Resurselor Umane în diferite companii multinaţionale. Voluntar în proiectul „Dăruieşte viaţa “, pentru susţinerea familiilor cu copii diagnosticaţi de cancer.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close search
Back To Top
×Close search
Caută