Skip to content

Mentalul este văzut drept factorul X atunci când vine vorba despre transformarea visurilor în realitate și înfrângerea provocărilor de zi cu zi. Iar primul element care ne apare în minte este inteligența. Cu cât ești mai inteligent, cu atât poți rezolva probleme mai complicate, faci mai mulți bani și găsești rezolvări mai potrivite. În trecut, inteligența era văzută drept rezultantă a procesului de învățare și gândire. În prezent, psihologii au început să vorbească despre încă două componente ale inteligenței: capacitatea de a ne dezvăța și de a regândi lucrurile.

Ce tipologie de mentalitate avem

Copii fiind, mulți dintre noi ne-am dorit să ajungem adulți pentru a nu mai avea de învățat lucruri noi, ajungând astfel să respingem actul învățării, iar psihologii să ne spună că avem mentalitate închisă. Rigiditatea în gândire reprezintă principalul obstacol în calea evoluției și a transformării personale. În spatele acestui tip de mentalitate, stau toate experiențele dificile pe care le-am trăit și ne-au făcut să credem că nu suntem deștepți, capabili sau că viața e nedreaptă. Adulții cu mentalitate fixă încearcă să-și ascundă convingerile negative despre sine, mimând perfecțiunea și părând atotștiutori. În ceea ce privește progresul personal sau dezvoltarea financiară, se consideră autosuficienți, pretinzând că nu au nevoie să mai învețe lucruri noi. Nu caută să se autodepășească și să exceleze, pentru că-i blochează propria gândire.

Mai există o mentalitate potrivit căreia prin efort și învățare ne putem dezvolta continuu și putem dobândi însușiri fundamentale. Despre acești oameni psihologa Carol S. Dweck, autoarea cărții Mindset, spune că au o mentalitate deschisă sau flexibilă. Spre deosebire de semenii lor cu mentalitate închisă, aceștia sunt oamenii convinși de faptul că inteligența poate fi cultivată, că sistemul personal de cunoștințe este extensibil, că de unele lucruri este firesc să se dezvețe și să învețe altele noi.

Ce simțim, gândim și facem

Pentru a înțelege mai bine cum operează cele două tipuri de mentalități, să luăm un exemplu din viața reală. Să ne imaginăm că ești după a cincea lună în care îți pare că nu te mai ajungi cu banii până la salariu. Iar asta te face să trăiești dezamăgire. Să nutrești sentimente de frustrare ori furie față de cei care te plătesc, dar și față de jumătatea ta de cuplu, care pare să cheltuie în neștire. Cum ar reacționa și ce ar simți persoana cu mentalitate rigidă? Cel mai probabil ar considera despre sine că este un idiot sau o idioată pentru că acceptă să muncească într-un loc de muncă slab plătit și că este în relația intimă nepotrivită. Posibil să nutrească și o constelație de convingeri precum: „Nu se mai poate trăi în această țară!“, „Nu mai există niciun respect față de oameni!“, „Viața este nedreaptă, dincolo de faptul că ajung să câștig atât de puțin, mai trăiesc și alături de o mână largă!“. Ce ar face? Cel mai probabil ar continua cu înlănțuirea de plângeri la adresa celorlalți, cufundându-se în pasivitate, neputință și neajutorare.

Care ar fi manifestarea celor cu atitudine flexibilă? Probabil că ar trăi același amalgam de emoții, simțind revoltă, dezamăgire și tristețe. Trăiri pe care și le-ar asuma, fără să-i facă pe cei din jur „vinovați“. Ce ar gândi? „Este nevoie să fac unele schimbări!“, „Pare că strategiile actuale nu dau cele mai bune rezultate“, „Ne-ar prinde bine un curs de educație financiară“, „Ultimele cinci luni nu au fost cele mai bune, dar stă în puterea mea să schimb ceva!“. Iar la capitolul ce se poate face – poate ar căuta să se documenteze cu privire la ce cursuri de inteligență financiară există pe piață, ar face un prim pas pentru a se înscrie sau ar citi o carte pe acest subiect. S-ar strădui să poarte conversații deschise cu partenerul de viață, pentru a lua decizii financiare mai inteligente. Și poate chiar ar studia oferta de joburi din piață, pentru a vedea dacă câștigă mai puțin decât media celor din aceeași categorie profesională.

℗PUBLICITATE



În ce constă diferența?

O analiză atentă ne arată că oamenii cu mentalitate de creștere nu simt emoții mai puține. Nu sunt dornici să trăiască în dificultate. Dar nici nu se judecă sau critică pe sine ori pe cei din jur, având impresia că astfel fac ceva. Ei sunt cei care sunt gata să regândească ceea ce știu, să-și asume noi riscuri, cu intenția de a înfrunta provocările vieții și de a-și îmbunătăți condițiile de viață.

Pentru noi informații despre inteligența și educația financiară, înscrie-te gratuit la unul dintre cursurile disponibile pe scoaladebani.ro.

Text publicat în Ziarul Pagina de Psihologie.


Citește și:

Claudia Oprescu lucrează de mai bine de zece ani în domeniul comunicării, de cinci ani coordonează proiectele de implicare în comunitate ale Băncii Comerciale Române și este profesor la Școala de Bani unde îi învață pe copii și tineri cum să fie responsabili cu banii, iar pe părinți cum să le vorbească despre bani copiilor. Scrie povești pentru copii în timpul liber și iubește natura.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0