Panel online: Relația pe care o ai cu banii – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Indiferent de vârsta pe care o avem sau de statutul nostru financiar, fiecare dintre noi avem o relație cu banii care, chiar dacă nu este conștientizată, face parte din modul în care noi ne trăim viața și ne orientăm în lume. De-a lungul timpului mintea ajunge să-și contureze diferite păreri și opinii despre rostul și importanța banilor, dar pentru o inteligență financiară crescută avem nevoie de o formă de educație financiară. Pentru a afla mai multe despre cum ne putem cultiva inteligența financiară, dar și despre ce presupune să beneficiem de educație financiară, am stat de vorbă cu o parte din profesorii de la Școala de Bani, cel mai amplu program de educație financiară din România.  

Repondenții acestui panel sunt:  Manuela Bica (economist, lucrează în mediul bancar de 15 ani, iar de 5 ani este director de grup în Pitești, dar și profesor la Școala de Bani) ● Ovidiu Lupșa (absolvent al Facultății de Științe Economice, din Sibiu, cu peste 16 ani de experiență in domeniul financiar, de 13 ani în BCR, activează în calitate de profesor de educație financiară) ● Camelia Olari (Director Grup Retail, activează în domeniul bancar de 17 ani, în ultimii 9 ani în BCR, coordonator de workshop-uri la Școala de Bani) ● Cristina Savu (profesor de independență financiară și angajat BCR, din anul 2014) ● Liviu Țului (cu o experiență de 20 de ani în banking și de 11 ani profesor de educație financiară atât pentru elevi și studenți, cât și pentru adulți, a participat la intrarea în cartea recordurilor cu cea mai mare lecție de educație financiară, organizată de BCR).

Ce înseamnă educația financiară și ce plusuri au oamenii cu un nivel crescut de inteligență financiară?

Ovidiu Lupșa: Educația financiară înseamnă disciplină și cunoaștere. Disciplina de a gestiona eficient propriul buget personal de venituri și cheltuieli, astfel încât să-ți poți îndeplini dorințele și visele tale. Cunoașterea, înțelepciunea, de a face și banii să lucreze pentru tine, nu doar tu să lucrezi pentru ei. O persoană educată financiar va avea mai puține datorii și mai multă libertate, libertatea de a face orice vrei, în orice moment vrei, fără ca stilul tău de viață să aibă de suferit. 

Liviu Țului: Educația financiară este arta de a-ți gestiona banii astfel încât cu ajutorul acestora să-ți atingi cele mai importante vise sau obiective, cum ar fi: sănătatea, casa, educația copiilor, o pensie frumoasă, independența financiară, dar și să ai o călătorie frumoasă și sigură până le atingi. Oamenii cu un nivel de inteligență financiară crescut își administrează cu adevărat banii, le dau valoare și chiar îi multiplică, astfel încât riscul de a nu-și atinge cele mai importante scopuri și priorități ale vieții lor sa tindă spre zero.

Camelia Olari: Ești educat financiar când știi cum să faci banii dar și să îi administrezi, să îi gestionezi și să îi înmulțești – să îi pui la treabă. Oamenii care au nivel crescut de inteligență financiară au o relație de colaborare (parteneriat) cu banii pentru că înțeleg mai bine cum funcționează, cum îi pot folosi.

Cristina Savu: Să fii educat financiar înseamnă să te cunoști pe tine din punct de vedere al relației cu banii, să îți conștientizezi atât punctele forte, cât și pe cele slabe. O persoană care a făcut pași înspre conștientizarea propriei situații financiare și reușește să parcurgă niște etape pentru ameliorarea ei, are obiective financiare pe termen scurt, mediu și lung poate să se considere inteligent financiar. Aceste persoane reușesc să economisească chiar dacă au datorii și își construiesc o viața bogată cu venituri modeste.

Manuela Bica: Să fii educat financiar presupune să știi să dai valoare banului muncit. Să arăți respect prezentului și viitorului tău, să faci alegeri mai mult conștiente decât inspirate. Aș asemăna persoanele care sunt inteligente financiar cu oamenii care au ca pasiune cucerirea munților. Oameni cu un țel precis, care se bucură de fiecare pas pe care îl fac, însă care sunt în permanență conștienți de riscuri. Ei însă nu se opresc, caută modalități de a se asigura și merg mai departe.

Dacă ne gândim la relația românilor cu banii, ce tipologii de relații devin evidente? 

Ovidiu Lupșa: Cred că relația românilor cu banii nu a fost niciodată una sănătoasă, ci mai degrabă una în permanentă defensivă. Din generație în generație am crescut cu lipsa lor, ceea ce ne-a făcut să hrănim permanent sentimentele de teamă, rușine și neputință, că nu avem suficienți bani, că am pierdut bani sau că nu știm să-i câștigam sau să-i gestionăm. La polul opus avem cultul banilor, oameni care pun banii mai presus de tot, fiind lacomi și avari.

Liviu Țului: Cred că primul lucrul care iese în evidență este că românii sunt mereu îngrijorați din cauza banilor și nu cred că vor ajunge să dobândească independența financiară vreodată. Aceasta se datorează faptului că nu au știința și capacitatea de a schimba ceva în comportamentul personal sau al familiei, astfel încât banii să devină acel instrument care îi ajută și nu care îi împiedică în realizarea propriilor obiective.

Camelia Olari: Cred că există tipologia oamenilor care se văd veșnic „săraci“ – români care nu sunt mulțumiți de venitul pe care îl au, se consideră prea săraci ca să poată să trăiască decent dar în același timp nu au o idee clară pe ce se duc banii lor, care sunt cheltuielile lor.  Lor li se adaugă românii precauți și reticenți la informații când vine vorba despre bani – cei care au anumite resurse (bani la ciorap, de zile negre), lipsa informării în domeniul financiar îi face să îi țină la ciorap în continuare. Nu în ultimul rând, tipologia oamenilor care fac banii să facă alți bani – îi fac partenerul lor – de obicei aici sunt clienții antreprenori sau care au gândire antreprenorială, îi înțeleg.  

Cristina Savu: Aș vrea să mă îndepărtez de tipologiile zgârcit versus „cu dare de mână“. Cred că relația românilor cu banii este mult mai nuanțată. Există categoria care așteaptă să se întâmple ceva, din exterior, care să le îmbunătățească situația financiară, neconștientizând de fapt că schimbarea începe cu propria persoană. Se mai distinge o categorie care încearcă din răsputeri să își crească veniturile dar își pierd din vedere cheltuielile, pierzând astfel plusvaloarea creșterii veniturilor. O a treia tipologie, din fericire, din ce în ce mai des întâlnită, este românul conștient, care găsește echilibrul în relația sa cu banii, își cunoaște prioritățile, are preocupări legate de economisire și investiții și este preocupat de viitorul său.

Manuela Bica: Nu aș vrea să generalizez, însă cred că primează emoțiile în relația cu banii. Sunt puțini cei care se detașează și privesc banii ca pe un mijloc, nu ca pe un țel. Sunt persoane risipitoare, care inconștient, caută să satisfacă nevoi neîmplinite și se ascund sub deviza „o viață am“; sunt persoane extrem de chibzuite pentru care o cheltuială neprevăzută poate fi un factor de stres important. Sunt persoane care calculează fiecare bănuț uitând să se bucure de viață; dar cei mai mulți oameni întâlniți de mine în atelierele de educație financiară sunt oamenii deschiși, avizi de informație, care vor să învețe echilibrul.

Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac oamenii în relația cu banii? 

Ovidiu Lupșa: Nu au un plan concret pentru îndeplinirea dorințelor și viselor lor, sau dacă au, atunci nu au disciplina de a-l respecta. Nu au obiceiul de a se pune ei înșiși pe primul loc și de a economisi pentru viitorul lor. Cheltuim excesiv din impuls pe lucruri neesențiale, concentrându-ne doar pe ziua de azi, fără a ne gândi la viitor.

Liviu Țului: Sunt multe greșeli pe care la facem în relația cu banii dar cred că printre cele mai importante se numără: (1) lipsa unui buget, iar acest lucru ne împiedică să avem un control asupra banilor noștri; (2) gândirea pe termen scurt, practic mă gândesc ce mănânc, cum mă îmbrac, cum mă distrez azi sau mâine, însă nu mă gândesc cum voi proceda cu școala copiilor mei, cu veniturile pe care le voi avea când voi fi la pensie sau cum mă voi trata dacă mă voi îmbolnăvi. Cred că atunci când vine vorba de bani trebuie să gândim în față cu ani și zeci de ani și nu cu zile sau zeci de zile; (3) lipsa unui obicei de a economisi sau investi regulat. Peste ani acest obicei poate face diferența în ceea ce privește bunăstarea mea și a familiei mele.

℗PUBLICITATE



Camelia Olari: (1) Se gândesc doar la cum să îi facă, cum să aibă mai mulți – dar nu și cum sa îi gestioneze. (2) Îi cheltuie înainte de a-i câștiga. (3) Își cunosc intrările dar nu și ieșirile – cheltuielile, categoriile de cheltuieli. (4) Lipsa cultului economisirii.

Cristina Savu: Cea mai des întâlnită greșeală ar fi lipsa întocmirii unui buget, din care derivă aspecte negative precum: banii nu ajung pentru cheltuielile de strictă necesitate, orice situație neprevăzută generează dezechilibru financiar și planurile de viitor nu ajung sa se concretizeze.  Lipsa unei economii, oricât de mică, generată fie de „am venituri prea mici, nu pot să economisesc“, fie de „am venituri mari, nu este necesar să economisesc“.

Manuela Bica: Voi face referire din nou la atelierele de educație financiară și pe primul loc este lipsa bugetului de venituri și cheltuieli. Știm ce bani vor intra în cont odată cu salariul și de acolo plecăm în necunoscut: Cât vom cheltui pe mâncare în această lună? Dar facturile, oare vor mai crește? Să îmi iau și ceva de îmbrăcat, că tot sunt reduceri; și oferta aceea, 2 în 1 nu o pot rata…; În al doilea rând, consider că multe persoane nu acordă atenție cheltuielilor mici care pe termen mediu și lung pot genera economii valoroase: o cafea în plus, mărunțiș lăsat pe tejghea la magazin, un comision la un cont pe care îl folosesc ocazional, un abonament la telefon cu opțiuni „nelimitate“ de care nu avem nevoie dar care ne costă lunar în plus. În al treilea rând, consider că nu acordăm importanța cuvenita economisirii.

Ce putem învăța din greșelile noastre financiare? 

Ovidiu Lupșa: Că nu contează cât câștigi, contează cât cheltui. Degeaba câștigi mai mulți bani dacă nu ai disciplina adecvată să îi folosești inteligent. Să învățăm să investim în noi cât de mult putem, atât financiar cât și la nivel educațional.

Liviu Țului: Dacă bugetul tău este pe minus lună de lună sau dacă trebuie să te împrumuți ori să amâni plata facturilor până la ziua de salariu, ia un pix și notează ce ai făcut cu banii. Este posibil ca micile cheltuieli: suc, cafea sau alte mărunțișuri pe care le cumperi zilnic să le depășească pe cele mari. Te provoc să identifici aceste cheltuieli din bugetul tău. Dacă ai simțit vreodată în pandemie că nu ești suficient de pregătit în situația în care ți se va diminua venitul, poate este important să ai un fond de rezervă de 3-6 salarii și eventual să ai creditele asigurate dacă acestea există.

Camelia Olari: Să le recunosc și să învăț din ele, ce pot face diferit data viitoare, să îmi identific tiparul, comportamentul financiar și să îl ajustez acolo unde văd greșeala, să îmi fac un plan și să mă țin de el. Greșelile financiare de acum sau din trecut pot deveni astfel oportunități financiare în viitor.

Cristina Savu: În primul rând este important să învățăm din greșeli. Dacă am constatat în urma calcului bugetului pe luna anterioară că am cheltuit o mare parte din venituri pe dorințe, pot începe prin a-mi stabili un buget pentru „micile plăceri“. Când constat că la finalul lunii nu mai am disponibil pentru a economisi, pot să economisesc la începutul lunii, chiar după ce mi-am încasat veniturile și chiar să stabilesc un procent lunar din veniturile mele care să meargă în direcția economisirii (recomandat 20% din venituri).

Manuela Bica: Nu există învățare fără greșeală și atunci, mai bine mai târziu decât niciodată. Dacă astăzi spun „vreau să încerc și altfel“, pot afla că: economisirea este posibilă și cu sume mici de bani; putem construi plase de siguranță pentru situații neprevăzute; cu puțină atenție și consecvență putem amâna sau chiar anula anumite cheltuieli.

Cele mai importante 3 sfaturi atunci când vine vorba despre o atitudine sănătoasă și conștientă în relația cu banii…

Ovidiu Lupșa: (1) Cred că succesul stă în detalii. Mici modificări în viața noastră financiară pot cauza schimbări majore pe termen lung. Plătește-te pe tine prima dată și economisește lunar pentru aspirațiile tale. (2) Să ai răbdare și să nu iei o decizie bazată pe emoție. Cu emoția ne vom lupta cel mai mult. (3) Când iei decizia de a investi într-un obiectiv sau proiect personal, trebuie să ai un plan de intrare dar și unul de ieșire, iar cel mai important lucru este să-l respecți. Acțiunea face diferența.

Liviu Țului: În primul rând, muncește o oră pe zi pentru tine. Practic, economisește sau investește 20% din venitul tău pentru a-ți atinge visele tale. În al doilea rând, un buget ne ajută să înțelegem comportamentul nostru iar un plan ne ajută să direcționăm banii acolo unde este cel mai important pentru noi. Rămâne doar să ne folosim de „magia“ pixului. Iar în al treilea rând gândește pe termen lung, viața nu a început azi și nici nu se termină mâine, este o lungă și frumoasă călătorie către scopurile noastre, iar banii au „obligația“ de a ne ajuta. Bunăstarea ta ține în foarte mare măsură de cum te protejezi pe tine, familia ta sau averea ta, dar și de modul în care îți cheltui sau îți multiplici banii pe care îi ai. Dacă nu îți este suficient de clar cum ar trebui să faci, apelează întotdeauna la un specialist.

Camelia Olari: (1) Să nu ne temem de ei, să îi cunoaștem și să ne folosim de ei. (2) Să ne alocăm cel puțin aceeași cantitate de timp gestionării banilor cât alocăm producerii lor. (3) Să fim informați financiar – este datoria noastră.

Cristina Savu: Nu economisi sau investi fără un obiectiv! În lipsa stabilirii unui obiectiv clar pentru care economisesc, este posibil să cheltui din impuls acea sumă pentru un proiect neprioritar.  Așa că stabilește obiective clare și prioritizează-le! Nu economisi ce rămâne la finalul lunii, ci cheltuie ce rămâne după ce ai economisit! Plătește-te pe tine mai întâi! Antrenează toți membrii familiei în stabilirea bugetului, obiectivelor și planurilor de viitor, astfel încât partenerul și copiii să fie de partea ta!

Manuela Bica: Nu este bogat cel care câștigă mult, ci acela care gestionează cu atenție resursele. Plătește-te pe tine prima dată (cheltuie ce rămâne după ce economisești). Asigură-ți un venit pentru viitor, începe să economisești cât mai devreme, pe termen lung.

Pagina de Psihologie

Pagina de Psihologie este o comunitate de psihologi, psihoterapeuți, psihiatri și oameni pasionați de psihologia relațiilor. Preocuparea față de cultivarea inteligenței relaționale, a sănătății emoționale și interpersonale este exprimată prin articole, evenimente și cărți de specialitate. Editura Pagina de Psihologie publică anual bestseller-uri naționale și internaționale. Iar contributorii noștri sunt specialiști cu experiență clinică și practică terapeutică. La secțiunea cursuri vă oferim atât activități educaționale online, cât și programe de formare continuă și complementară.

Caută