Credem sincer că avem convingeri raționale, logice și imparțiale. În realitate, toți suntem susceptibili la o problemă dificilă cunoscută sub numele de prejudecată. Credințele noastre se bazează adesea pe atenția la informațiile care le susțin și în același timp tind să ignore informațiile care le provoacă. Confirmarea prejudecăților influențează modul în care colectăm informațiile, dar ele influențează și modul în care interpretăm și ne reamintim informațiile. De exemplu, persoanele care susțin sau se opun unei anumite probleme nu vor căuta doar informații care să le susțină, ci vor interpreta și știri sau evenimente într-un mod care susține ideile existente. Ele își vor aminti, de asemenea, detaliile într-un mod care consolidează aceste atitudini. Chiar dacă credem că suntem foarte deschiși și observăm faptele înainte de a ajunge la concluzii, este foarte probabil că unele prejudecăți ne vor forma punctul de vedere în cele din urmă. Este foarte dificil să combatem această tendință naturală.
Percepțiile oamenilor sunt influențate de așteptările lor
Filozofi precum Hobbes, Descartes, Berkeley, Hume și Locke credeau că percepțiile sau conceptele noastre se bazează sau reflectă direct senzațiile noastre. Uneori percepem ceea ce nu există în realitatea exterioară, sau ceea ce percepem este grav distorsionat dincolo de orice influențe culturale.
În psihologia socială, termenul de percepție personală se referă la diferitele procese mentale pe care le folosim pentru a ne forma impresii despre alți oameni. Aceasta nu include doar modul în care ne formăm aceste impresii, ci diferitele concluzii pe care le tragem despre alte persoane bazate pe impresiile noastre. Ne formăm impresii despre alții doar cu informații minime. Faptul că percepțiile oamenilor se aliniază așteptărilor lor este mai importantă pentru ei decât pentru ceea ce vor să creadă. Aceste așteptări pe care oamenii le pot avea pot să provină din mai multe surse diferite și se pot dezvolta de-a lungul timpului pe baza experiențelor anterioare sau a normelor sociale. Modelele de așteptare sunt adânc înrădăcinate în noi și acestea continuă chiar și atunci când apar stimuli care contrazic schema noastră tipică de percepție. Din acest motiv, obiectivitatea legată de modul în care percepem mediul poate fi dificil de realizat.
Modul în care percepem evenimentele afectează într-o mare măsură comportamentul nostru
Convingerile ne afectează percepția care, la rândul ei, ne afectează comportamentul.
Tendința de a fi influențați prea mult de prima informație pe care o auzim este numită „părtinire ancorantă“ sau „efect de ancorare“. Când oamenii încearcă să ia o decizie, adesea folosesc o ancoră sau un punct de plecare. Psihologii au descoperit că oamenii au tendința să se bazeze prea mult pe prima informație pe care o învață, ceea ce poate avea un impact negativ asupra deciziei pe care o iau. Și amintirile noastre despre anumite evenimente tind să fie puternic influențate de lucrurile care s-au întâmplat după evenimentul propriu-zis, un fenomen cunoscut sub numele de „efect de dezinformare“. Persoana care asistă la un accident de mașină sau la o crimă ar putea crede că amintirea ei este clară, dar cercetătorii au descoperit că memoria este surprinzător de susceptibilă chiar și de influențe foarte subtile.
℗PUBLICITATE
Schemele cognitive pot duce la stereotipuri și pot contribui la prejudecăți.
Avem tendința de a ordona experiența noastră într-o manieră regulată și recunoscută. Aceasta ne permite să creăm sensul într-o lume complexă și haotică, însă depinde de capacitatea noastră de a plasa oameni, idei și obiecte în diferite categorii pentru a face lumea mai simplă și mai ușor de înțeles. Suntem pur și simplu inundați cu prea multe informații pentru a le sorta în mod logic, metodic și rațional. Capacitatea de a clasifica rapid informațiile ne permite să interacționăm și să reacționăm rapid, dar duce și la greșeli. Prejudecățile și stereotipurile sunt doar două exemple ale greșelilor care rezultă din tendința noastră de a clasifica rapid informațiile.
Prejudecățile sunt atitudini favorabile sau nefavorabile față de un obiect, persoană sau eveniment, formată apriori în absența unor informații suficiente și corecte. Prejudecățile permit oamenilor să evite îndoiala și teama. Utilizarea stereotipurilor este modul în care ne simplificăm lumea socială deoarece acestea reduc timpul de procesare, adică gândirea, necesar atunci când întâlnim o persoană nouă, de exemplu.
Prin stereotip, deducem că o persoană are o întreagă gamă de caracteristici și abilități pe care noi le presupunem. Stereotipurile sunt cele care duc la categorizarea socială, iar cele mai multe stereotipuri au tendința de a transmite o impresie negativă.
Stereotipurile sunt efecte ale învățării și imitației. Ele pot deveni un obstacol în calea comunicării întrucât influențează percepțiile. Stereotipurile implicate în deprinderi și obișnuințe au o mare stabilitate și rezistență la achiziții de deprinderi noi.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
