Pe 23 martie, la Cluj-Napoca, se reunesc specialiști din diferite domenii, dar și părinți pentru un eveniment care-și propune o mai bună comunicare în sprijinirea sănătății și a dezvoltării copiilor și adolescenților. Conferința este organizată de RASG, ai cărei fondatori sunt profesorul Viorel Lupu, șeful secției de Psihiatrie Pediatrică din cadrul Spitalului de urgență Cluj, și Ramona Lupu, specializată în psihologie clinică, psihoterapie și logopedie. Conferința se află la prima ediție, iar din acest interviu vei afla de ce trebuie să fii acolo, fie că ești părinte, profesor sau specialist în domeniul sănătății mintale.
Organizați, în luna martie, una dintre cele mai importante conferințe din Transilvania despre importanța echipelor multi- și inter- disciplinare. Ce presupune mai exact munca în aceste echipe și cum ajută ele calitatea procesului de îngrijire și de recuperare?
Practic, munca în echipă este peste tot recomandată și are rezultate mult mai bune decât munca fiecărui specialist în parte, în absența consultării cu colegii săi, care se ocupă de același pacient. E esențială comunicarea dintre specialiști pentru interesul suprem al pacientului (clientului). De exemplu, dacă un copil are o problemă cu care se adresează psihologului, acesta are obligația să excludă cauzele organice ale unei patologii/tulburări. E mai simplu să ai o rețea de specialiști și tu, ca psiholog, să știi la cine să trimiți țintit persoana, astfel încât aceasta să fie tratată rapid, profesional, fără să caute și să testeze prin varii metode (recomandări de la colegi, prieteni, vecini, internet – unde se va pierde timp prețios), și să poată fi realizat un plan de intervenție cât mai curând posibil. Timpul e foarte important pentru noi toți. Deci se scurtează astfel procesul de acțiune, de la evaluare la intervenție, și se evită diagnosticele greșite și timpul irosit, care, de exemplu, pentru un copil de doi ani este extrem de important – pentru că ritmul de dezvoltare este cel mai accelerat în primii trei ani din întreaga viață a omului. Echipa va evalua complex, pe fiecare nivel, va stabili un plan de intervenție, ținând cont de timpul afectat părții academice, relaxării și odihnei. Din echipă fac parte atât specialiști în probleme medico-psihologice, dar și părinții și dascălii și, nu în ultimul rând, în centru este individul însuși cu nevoile și dorințele lui legitime.
Pornind de la experiența clinică, care sunt cele mai mari dificultăți cu care se confruntă în zilele noastre copiii și adolescenții?
În ultima perioadă, au crescut tot mai mult problemele legate de adicții, cu sau fără substanță. E o limită greu de stabilit între a oferi accesul la internet și dispozitive și a-l limita. Se contrazic nu doar părinții, ci și cercetătorii. Este clar că viitorul este și online, și mai clar este că generațiile actuale tinere nu au nevoile intuite de noi. Spre exemplu, nevoia de socializare fizică este mult diminuată. În acest context, amintim, mai ales după lockdown, cazul unui cuplu de tineri de 14-16 ani, care se întâlneau fizic obligați de părinți și care pur și simplu stăteau unul lângă celălalt, neavând nevoia de a iniția o conversație, nici măcar nu erau aparent stânjeniți – asta era starea lor naturală, să stea unul lângă altul, fără a schița vreo emoție, deși erau într-o relație amoroasă. În momentul în care își luau fiecare telefonul în mână, parcă vedeai două persoane total diferite. E greu să înțelegi aceste diferențe între generații și să le asimilezi. În plus, consumul de substanțe interzise, aparent cauzat de golul interior resimțit subiectiv, a crescut îngrijorător.
Dar atunci când vine vorba despre specialiști, care sunt provocările lor?
Marea provocare, mereu spunem asta, este legată de responsabilitatea și asumarea schimbărilor de către părinți în raport cu copiii. De cele mai multe ori, cu copiii ne înțelegem și facem progrese. Uneori, e mai greu ca părinții să țină pasul – să colaboreze și, mai ales, să înțeleagă faptul că avem de-a face cu o generație care nu prea are legătură cu a noastră – mai ales în zona socio-emoționalului.
Se spune că pandemia de COVID-19 a lăsat urmări nu doar la nivel economic, ci și în plan psihologic. Cum au fost afectate familiile cu copii și adolescenți?
Exact cum am amintit și mai sus, s-a redus nevoia de comunicare directă – s-au redus empatia și nevoia de întrajutorare, au crescut anxietățile și centrarea pe sine. Apar tot mai mult comportamente „rău voitoare“ și „răutăcioase“. Parcă a dispărut omenia, mai ales în comunitățile în care ar trebui să existe sau de la care te aștepți să manifeste comportamente pro sociale. Aparent, necunoscuții mai simt uneori nevoia de a sări în ajutor. Din păcate, am învățat că se poată trăi și fără să mergem la școală, și fără să mergem la lucru, că e relativ bine și cu activități mai puține, în casă, izolați, în propriul cămin și în propria pijama. Confortul nu a dus niciodată la evoluție.
Conferința este destinată atât specialiștilor, cât și părinților. Cine sunt vorbitorii și ce teme vor fi abordate în cadrul acesteia?
℗PUBLICITATE
Ne bucurăm că înscrierile au fost primite cu entuziasm, avem pregătite peste trei sute de locuri pentru cele cinci prezentări în plen dintre care amintim: Preventing youth from acquiring addictive behaviors: The role of mental health professionals and parents („Prevenirea dobândirii comportamentelor adictive în rândul tinerilor: rolul profesioniștilor din domeniul sănătății mintale și al părinților“), susținută de prof. emerit dr. Jeffrey Derevensky de la celebra universitate canadiană Mc Gill din Montreal; „Creativitate și inovare în educație“, prezentare susținută de către prof. Marinela Marc, de la Inspectoratul școlar județean Cluj; „Prevenție și intervenție în dezvoltarea socio-emoțională a copilului și a adolescentului: Programul Self Kit“,care-l are ca vorbitor pe prof. univ. dr. Adrian Opre de la Facultatea de Psihologie și Științe ale educației, Universitatea Babeș-Bolyai; despre „Tulburările de neurodezvoltare – evaluare și intervenții în echipa multidisciplinară“ va vorbi prof. univ. dr. Adrian Roșan de la Departamentul de Psihopedagogie specială, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai; Playing sports and Physiotherapy in children with special needs, play for life („Practicarea sportului și a fizioterapiei la copiii cu nevoi speciale, jocul pentru viață“) este tema susținută de către Bogdan Almăjan, conferențiar universitar, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Educație Fizică și Sport, Departamentul de Kinetoterapie și Motricitate Specială; iar noi (prof. univ. dr. Viorel Lupu și psih. dr. prof. logoped Ramona Lupu) vom avea o prezentare cu titlul „Burnout în serviciile de urgență si cele cu suprasolicitare neuropsihică – comunicarea cu personalitățile dificile“.
Și-au anunțat prezența specialiști, precum medici școlari, medici de familie, pediatri, psihiatri de copii și adulți, neurologi, neonatologi, ginecologi, dermatologi, ORL-iști, stomatologi, ortodonți, alergologi, psihologi, consilieri școlari, logopezi, psihopedagogi, terapeuți prin artă, ergoterapeuți, terapeuți ocupaționali, profesori din învățământul antepreșcolar (creșe), preșcolar, primar și gimnazial, profesori de sprijin, cadre didactice din învățământul preuniversitar și universitar, asistenți sociali, kinetoterapeuți și asistenți medicali, dar și părinți.
Cel mai important de menționat este că manifestarea (conferința) va fi creditată de Colegiul Medicilor și Colegiul Psihologilor, posibil și de către Colegiul Asistenților Medicali (suntem în proces de analiză).
Din programul conferinței, am observat că aveți pregătite atât prelegeri în plen, cât și ateliere. Ce vor conține atelierele practice?
După prezentările în plen, urmează cele 15 ateliere, dintre care participanții pot alege. Toate sunt extrem de valoroase și interesante, fiind găzduite de specialiști de renume în domeniile despre care vorbesc. Dintre acestea amintim doar câteva titluri: abordări multidisciplinare ale sprijinului și ale intervenției în TSI; rolul echipei multidisciplinare în evaluarea și intervențiile pentru copiii cu TSA; expunerea copiilor și a adolescenților la ecrane – abordarea multidisciplinară; tulburările sexuale și infracțiunile sexuale; arta de a fi părinte conștient și multe altele. Pentru a consulta întreaga agendă, puteți accesa programul conferinței.
Cât de importante sunt colaborarea și relația dintre specialiști și părinți, atunci când vine vorba despre starea de bine și de însănătoșire a copilului și a adolescentului?
Esențiale. Ne-am oprit la acest cuvânt. Ei pot fi factori determinați ai evoluției într-o direcție sau alta a copilului, de-a dreptul co-terapeuți. Dar, de cele mai multe ori, problemele vin din familie, după cum bine știm. Deci e important procesul terapeutic al familiei, atunci când e vorba de copil. Și lucrurile merg mai repede spre bine. Copilul se dezadaptează acasă, la școală și în mediul nostru. Noi îl ajutăm să se adapteze în mediul nostru, apoi treptat acasă și la școală, deci schimbările trebuie să se generalizeze, de mult ori în medii care nu sunt tocmai favorabile copilului și care, adesea, ele însele au contribuit la crearea problemei – ne referim la mediul școlar și familial nu doar ca spațiu, dar și ca oameni. Cerem adesea sprijinul nu doar al părinților, dar și al școlii – cadre didactice și colegi, dar și al rudelor.
Care sperați să fie impactul acestor conferințe asupra comunității și de ce credeți că ar ajuta să participe cât mai mulți specialiști și părinți?
Credem că e timpul să ne educăm și să acționăm în echipă pentru că: (1) Nu avem timp ca același copil să fie evaluat de cinci-șase specialiști (de fapt, copilul nu are timp); (2) Nu avem timp să mergem la sute de conferințe nișate și apoi să le digerăm și să tragem niște concluzii; (3) Vrem ca la final să avem ghiduri de bune practici pentru munca în echipă pentru cât mai multe probleme care pot apărea. Comunicarea mai bună între specialiști este un obiectiv ce va fi atins cu siguranță, iar apoi lărgirea rețelei sociale de specialiști cu care noi să colaborăm e al doilea obiectiv fezabil. Așa că vă așteptăm cu drag!
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
