2024 este an electoral în România, iar sociologii și psihologii sunt tot mai atenți la fenomenul dezinformării și manipulării populației, cu ajutorul canalelor media existente. Din păcate, acest fenomen ia amploare în toată lumea și, spun aceiași specialiști, este din ce în ce mai prezent.
De exemplu, în 2016, în timpul alegerilor prezidențiale din SUA, sintagma „știrile false“ (fake news) a fost pe buzele tuturor. Două cicluri electorale mai târziu, amenințarea dezinformării a devenit tot mai puternică și, din păcate, din ce în ce mai greu de identificat.
„N-am mai văzut așa ceva în toată istoria politicii postbelice“ a declarat Howard Lavine, citat de Asociația Americană de Psihologie. Lavine este doctor în psihologie politică la Universitatea din Minnesota și studiază, de foarte mulți ani, psihologia comportamentului politic al maselor. „Dezinformarea în politică este una dintre problemele cel mai greu de rezolvat, la nivel mondial, îndrăznesc să spun!“, a mai declarat el.
În ciuda faptului că nu este deloc facil, psihologii din întreaga lume luptă în această perioadă împotriva dezinformării și a răspândirii ei, cu ajutorul instrumentelor specifice, dorindu-și ca mesajul lor să ajungă la cât mai multe persoane.
„În calitate de oameni de știință, sarcina noastră este să facem cunoscut adevărul marelui public. Pentru a face acest lucru, trebuie să comunicăm cu oamenii și nu doar între noi“, a declarat Gordon Pennycook, doctor în psihologie, care studiază dezinformarea la Universitatea Cornell.
„La nivel individual, fiecare dintre noi poate juca un rol important în această luptă, chiar dacă vorbim despre un rol aparent minor. Sincer, n-ar trebui să subestimăm puterea colectivă în îmbunătățirea ecosistemului informațional“, a adăugat el.
„Dacă nu facem fiecare dintre noi tot ce ne stă în putință ca să fie transmise cât mai multe informații adevărate, va câștiga dezinformarea“, a concluzionat specialistul.
Canalele de social media, aliați în lupta cu dezinformarea
Astăzi, odată cu apariția canalelor de social media, comunicarea cu publicul este mai ușoară decât oricând. Fie că vorbim despre YouTube, podcasturi, TED Talks, bloguri, TikTok sau Facebook, modalitățile de propagare a mesajelor sunt numeroase și diverse.
„Cu ajutorul rețelelor sociale, a avut loc o schimbare radicală a modului în care putem să transmitem mesaje“, spune Jay Van Bavel, doctor în științe, profesor de psihologie și neuroștiințe la Universitatea din New York.
„Avem nu doar o voce mai puternică decât oricând, ci și avantajul faptului că există o sete extraordinară de informații din partea publicului“, conchide specialistul.
Dezvoltarea rețelelor de socializare a facilitat comunicarea, însă, în egală măsură, a oferit și platforma perfectă pentru răspândirea informațiilor false, indiferent de domeniu: de la schimbările climatice la integritatea alegerilor și până la forma Pământului.
Din păcate, rețelele sociale nu dispun de instrumentele de supraveghere și control pe care le are mass-media tradițională, instrumente care au rolul de a preveni și de a corecta propagarea afirmațiilor false. Algoritmii după care funcționează acestea și modul de distribuire a informației reprezintă un cadru perfect pentru ca dezinformarea să fie disipată pe scară largă, în special în cadrul „bulelor“ care se formează online.
℗PUBLICITATE
Cercetătorii au descoperit că oamenii tind să creadă ca fiind adevărate informațiile care se tot repetă în realitatea lor, fără să verifice dacă sunt sau nu reale.
Un exemplu notoriu este o situație care se leagă de alegerile din America, din 2020, atunci când au creat multă vâlvă afirmațiile false privind frauda electorală. La trei zile după ce Joe Biden a fost declarat câștigător, Pennycook și cercetătorul MIT David Rand au constatat că majoritatea votanților lui Trump credeau, în mod eronat, că Trump era câștigătorul de drept. Aceste convingeri au fost mai frecvente în rândul persoanelor care au urmărit îndeaproape știrile despre alegeri. Astfel de constatări sugerează că este important ca dezinformarea să fie oprită din „fașă“.
Una dintre cele mai eficiente măsuri de combatere a dezinformării este, de exemplu, înregistrarea video sau foto a informației false, propagarea ei pe social media însoțită de o explicație pertinentă și argumentată care să indice exact care este adevărul și, foarte important, menționarea unei surse credibile, autentice și specializate, care să susțină adevărul.
Construirea încrederii, un pas important în lupta împotriva dezinformării
Într-un studiu efectuat în cinci țări, printre care s-au numărat Statele Unite și Marea Britanie, Sander van der Linden, doctor în psihologie socială la Universitatea Cambridge, și colegii săi au arătat că, atunci când populația are încredere în oamenii de știință, șansele ca cetățenii să cadă victime ale dezinformării este exponențial mai mică.
Revenind la politică, însă, din nefericire, încrederea în clasa politică și în politicieni lipsește cu desăvârșire, iar această concluzie nu este deloc întâmplătoare, ci este rezultatul firesc al tacticii larg răspândite din politica modernă de a demoniza și de a dezumaniza adversarul.
„Odată ce ai dezumanizat partea adversă, dezinformarea și teoriile conspirației care ar părea bizare în mod obișnuit devin acum credibile“.
Oamenii de știință au devenit o țintă frecventă pentru aceste atacuri și singura modalitate prin care își pot menține credibilitatea în ochii publicului este de a se implica în discuții care vizează zona lor de pregătire profesională.
„Eu nu sunt expert în virusologie sau climatologie, așa că nu mă voi implica în demontarea informațiilor false despre COVID-19 sau despre schimbările climatice, în schimb, pot să discut despre procesele psihologice care-i fac pe oameni să cadă pradă dezinformării în aceste domenii“, continuă Van der Linden.
Oamenii care cred într-o teorie a conspirației sunt mai predispuși să creadă și în altele. Așadar, este mai puțin important să intrăm în detaliile de fond pentru a stabili dacă o anumită conspirație este adevărată sau nu și este mai eficient să promovăm tipul de gândire care-i va ajuta pe oameni să recunoască erorile logice sau tehnicile de manipulare.
Cum identifici manipularea?
„În general, tehnicile de manipulare includ folosirea unui discurs care alimentează frica sau indignarea, personificarea unei organizații de încredere, intensificarea polarizării prin folosirea unui limbaj de tipul «Noi vs. Ei» și atacarea unei persoane pentru a o decredibiliza și pentru a distrage atenția de la argumentul pe care-l susține. În calitate de psihologi, putem ajuta oamenii să-și calibreze judecățile și să le dăm posibilitatea de a decide singuri“, continuă Van der Linden. Comunicarea pozitivă, comunicarea adevărului, comunicarea reală bazată pe surse verificate, științifice reprezintă singurele modalități prin care se poate elimina dezinformarea.
„Dezinformarea prezintă riscuri uriașe pentru democrație și pentru sănătatea publică, așa că, dacă puteți găsi modalități prin care activitatea dumneavoastră științifică poate fi aplicată pentru a elucida aceste întrebări importante, de ce să nu încercați?!“, a transmis van der Linden psihologilor și sociologilor. „De la întrebări de bază despre modul în care creierul procesează informațiile și mecanismele prin care ajunge să creadă anumite lucruri până la cercetări pentru a contracara dezinformarea, psihologii sunt extrem de bine pregătiți și capabili să vină cu soluții“.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
