În zilele noastre, totul pare să fie la o foarte mică distanță când vine vorba despre accesul la informații și utilizarea acestora într-un mod mai mult sau mai puțin științific. Ne răsare o întrebare în minte și automat avem reflexul de a căuta răspunsurile pe Internet. Deschidem aplicațiile de Instagram sau TikTok și ne apar în fața ochilor variate imagini sau înregistrări despre cine suntem, cine sunt oamenii de lângă noi și despre cum ar trebui să ne trăim existența.
Aparent, nu mai este necesar să ai o diplomă în psihologie ca să ajungi să propovăduiești literatura de specialitate. Totul pare simplu și facil deoarece, dacă ai citit o carte sau ai ascultat câteva discursuri TED ori podcasturi, te simți pregătit să folosești etichete clinice și să-ți spui părerea.
Cu tot respectul față de libertatea de exprimare, psihologia științifică ne atrage atenția asupra faptului că, adesea, lipsa de informații ne poate face să credem că suntem mai competenți decât am fi în realitate și, prin urmare, ajungem să trăim o încredere exagerată în propriile păreri sau opinii. Ceea ce-i poate induce și pe alții în eroare.
Cum putem privi altfel anumite nuanțe psihologice?
Am luat mai multe aspecte populare cu privire la relații și l-am invitat pe psihoterapeutul Gáspár György să ne ofere câteva alternative științifice și clinice. Așa am ajuns să vorbim despre faptul că nu totul e traumă. Că nu toți oamenii care nu sunt de acord cu noi sunt niște narcisici. Sau că trăirea unor emoții neplăcute nu este echivalentă cu experimentarea abuzului. Iată ce ar fi de reținut:
℗PUBLICITATE
- Experiențele stresante și emoțiile neplăcute nu sunt „traume“, sunt parte din orice poveste de viață.
- Conversațiile dificile nu sunt forme de abuz, sunt parte din procesul de creștere.
- Certurile nu sunt un indicator al faptului că unul dintre noi este „nebun“, sunt parte din orice poveste de iubire.
- Faptul că unul dintre noi își exprimă nevoile nu înseamnă că este „dependent patologic“, înseamnă că riscă să se vulnerabilizeze.
- A avea grijă de nevoile partenerului nu înseamnă că ne lăsăm manipulați, înseamnă că știm cum să cultivăm încrederea.
- Incompatibilitatea dintre parteneri nu înseamnă cu unul dintre noi este „narcisist“, înseamnă că oamenii sunt diferiți.
- A valida punctul de vedere al celuilalt nu înseamnă a renunța la noi înșine, înseamnă că vedem realitatea și din altă perspectivă.
- A ierta o trădare nu înseamnă că suntem „slabi“, înseamnă că înțelegem și acceptăm condiția umană.
- A face terapie de cuplu nu înseamnă că „cineva“ ne va rezolva problemele, înseamnă că ne oferim șansa să vedem și altceva decât negativitate sau greșeli.
Să facem diferența între laic, științific și clinic
În esență, accesul la informație ne poate face să credem că știm și cunoaștem mai mult decât este cazul. Cu cât suntem mai puțin inteligenți într-un domeniu, cu atât mai mult se pare că ne supraestimăm inteligența în acel domeniu, sunt de părere atât Gáspár György, cât și psihologul american Adam Grant, autorul cărții Regândește. Desigur că ține și de maturitatea fiecăruia dintre noi să alegem pe cine ascultăm sau în cine ne încredem.
Aici, la Pagina de Psihologie, considerăm că studiile aprofundate în psihologie și practica clinică sunt necesare pentru a ne asuma dreptul de a promova teorii sau de a face sugestii terapeutice. Și credem că utilizarea acestor informații sau etichete clinice se face cu multă atenție și băgare de seamă, altfel bunele intenții ar putea face mai mult rău decât bine.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
