Niciun adolescent nu învață cum să-și cultive propria autenticitate, cum să facă față presiunilor sociale, cum să-și apere identitatea și să-și dezvolte autocontrolul fără să facă și o serie de greșeli. Din multe puncte de vedere, am putea spune că adolescența este perioada marilor descoperiri, conștientizări și transformări. Pe scurt, adolescența este asemenea unei arene în care ne antrenăm pentru viața de adult. Dar ce fel de adult ne dorim să fim? Ce fel de viitor ne imaginăm pentru adolescentul nostru? Acestea sunt întrebările la care vă invit să căutăm răspunsuri cu tine, adolescentul, și cu tine, părintele, deopotrivă, în cadrul acestui articol realizat în parteneriat cu TEX.
Care sunt valorile după care ne ghidăm viața?
Atunci când am ocazia de a interacționa cu familii, mai ales cu acelea în care există adolescenți, adesea îi întreb pe membrii acestora care sunt valorile lor de viață. Ce contează pentru ei cu adevărat? Care sunt idealurile ce fac ca inimile lor să bată mai tare? Chiar dacă poate părea ușor filosofic, unele studii științifice ne arată că putem avansa mai ușor spre obiectivele dorite dacă avem valori de viață bine conturate.
În timp ce mulți părinți îmi spun că printre valorile lor se numără bunătatea, iubirea, cinstea, dreptatea sau respectul, adolescenții punctează aspecte precum independența, curajul, autenticitatea sau libertatea. Valorile rostite în cuvinte pot să pară deosebit de frumoase, dar devin relevante abia atunci când ne ghidăm comportamentele în funcție de ele.
Oricât de ciudat ar părea, valorile de viață nu reprezintă așteptările noastre din partea celorlalți, ci angajamentul personal de a ne implica în comportamente care să oglindească aceste valori. Mai exact, dacă ești un adolescent care declară că independența sau curajul se află printre valorile sale de viață, te voi întreba cum se manifestă acestea în alegerile, deciziile și acțiunile tale. Iar dacă ești un părinte care spune că se ghidează după normele bunătății și al iubirii, voi fi curios să aflu cum se exprimă aceste valori în relația cu propria ta persoană și în interacțiunile cu ceilalți membrii din familie.
Chiar trăim în funcție de ceea ce credem că este important pentru noi sau ne lăsăm manipulați de alții?
De curând, am purtat o conversație cu un adolescent care era ferm convins că părinții lui sunt „expirați“ pentru că nu țin pasul cu tendințele actuale din modă, că dacă nu ai ultimele noutăți nu ești suficient de „cool“ și că el s-a săturat să fie limitat de părinții care-l plictisesc din cale-afară. L-am ascultat cu multă curiozitate și compasiune, acestea fiind două dintre valorile mele de viață, l-am parafrazat pentru a mă asigura că l-am înțeles.
Apoi l-am întrebat: Care crezi că este diferența dintre ceea ce fac părinții tăi și ceea ce fac, în general, brandurile care ne spun ce este și ce nu este la modă?
A stat puțin și s-a gândit, după care mi-a replicat: Păi… brandurile știu mai bine, pentru că de aceea sunt branduri, au cele mai bune intenții și atât de multă lume ține cont de părerile lor!
I-am oglindit răspunsul, spunându-i, de asemenea, că are sens; și adăugând în plus: De unde știm că brandurile știu mai bine și pe ce ne bazăm atunci când spunem că au cele mai bune intenții?
Continuând dialogul nostru, am ajuns la punctul în care am realizat, împreună, că doar ne imaginăm care sunt intențiile brandurilor și alegem să le investim cu mai multă încredere (decât îi investim pe părinții noștri) deoarece nu-i cunoaștem cu adevărat pe cei din spatele lor. Din acest punct de vedere, adolescentul în cauză a ajuns la concluzia că, în fapt, s-ar putea ca brandurile să-l controleze într-un mod mult mai subtil decât o fac părinții lui, dar tot control este. Drept urmare, el nu-și poate exprima valorile în care crede: curajul, libertatea, independența și autenticitatea. În cele din urmă, tot ce este diferit dintre ce spun părinții și ce ne comunică vocile din spatele brandurilor este faptul că părinții ne cunosc și ne vor binele, iar pentru branduri suntem doar niște cumpărători.
Asta nu înseamnă că oamenii din spatele brandurilor trebuie percepuți într-un mod negativ, înseamnă doar că, așa cum ne dorim să avem o autonomie în relația cu părinții, la fel de mult ar merita să ne verificăm nivelul de autonomie și în toate celelalte aspecte ale vieții sociale – prieteni, influenceri sau trendsetteri.
℗PUBLICITATE
Revenind la partenerul meu de dialog, adolescentul, l-am întrebat ce ar însemna să-și exprime valorile de viață în raport cu felul în care se îmbracă?
Ce ar presupune să fii autentic, curajos, independent și liber, în mod real?, a fost, mai exact, întrebarea.
Iar răspunsul lui a sunat în felul următor: Poate să ascult mai mult de valorile mele și să renunț la presiunea pusă din exterior, asta ar însemna să fiu independent. Să îndrăznesc să port ce-mi este confortabil și ce se potrivește cu culoarea ochilor mei ar însemna să fiu curajos. Să nu mă mai compar cu cei din jur ar arăta că sunt liber. Și să mă întreb mereu dacă acționez în baza valorilor mele ar presupune că sunt autentic.
A rămâne în dialog este mai important decât a câștiga sau a fi cel mai bun
După cum ușor putem deduce, nu am intrat într-o luptă de putere cu partenerul meu de dialog, nici măcar nu l-am taxat pentru dublul standard pe care nu l-a conștientizat. Tot ce am făcut a fost să mă asigur că rămânem într-un dialog, că sunt deschis la minte, pregătit să-i înțeleg punctul de vedere și (cu o voce empatică) să-i adresez câteva întrebări care să-i ridice la suprafață propriile răspunsuri. Cred că acestea sunt câteva exemple clare de bunătate, respect, cinste și grijă față de semeni. Sunt modalități prin care un părinte sau îngrijitor îl poate ajuta pe adolescent să nu lupte nici cu familia (din care face parte), dar nici cu societatea (căreia îi aparține).
Niciun adolescent nu va putea să-și îndeplinească cu succes misiunea vârstei fără să greșească și să creadă că știe mai multe decât știe cu adevărat. Așa cum consider că fiecare adolescent are nevoie de ajutorul nostru pentru a se descoperi pe sine și a descărca din presiunea unei lumi care ne face să credem că știe cine suntem, de ce avem nevoie și cum putem deveni oameni de succes.
Multor părinți li se poate părea trivială o astfel de conversație care să îmbine subiectul valorilor de viață cu tema hainelor; dar privind spre lume, din perspectiva adolescenței, lucrurile acestea au foarte mult sens. Potrivit mai multor statistici de la nivel internațional, pentru adolescenți școala reprezintă sursa de stres numărul unu. Iar dacă intrăm în profunzimea subiectului, vom descoperi că factorii care induc stresul au legătură cu notele, materiile, relația cu profesorii, viitorul academic, dar și cu modul în care sunt percepuți din punct de vedere fizic și vestimentar de către colegii de școală. Dincolo de vina excesivă pe care o punem pe umerii hormonilor, adolescența înseamnă căutare, iar dacă un adult de încredere (așa cum este un părinte sau un profesor) nu ne ghidează să trecem motivațiile prin filtrul propriei judecăți, se vor ivi mereu alte persoane care să facă asta în locul îngrijitorului. Atunci când adolescentul ne spune că preferă un brand anume de haine, în locul unuia mai accesibil financiar, nu este indicat să-l facem cu ou și cu oțet; deoarece doar îl vom îndepărta de noi. Este mult mai înțelept să descoperim ce se află în spatele acestei preferințe, care este nevoia reală și dacă alegerea îi onorează sau îi discreditează valorile. Pentru că, așa cum ne amintește și campania TEX (brandul de modă exclusiv Carrefour), succesul înseamnă să avem curajul să fim noi.
Astfel, susținem antrenamentul din arenă (adolescența), ne îndeplinim îndatoririle parentale și îl asigurăm pe adolescentul din familia noastră că poate fi cine își dorește, că își va putea cumpăra (cândva) tot ce își dorește, atâta timp cât este conștient de sine și știe cine este.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
