Probabil că nu există ființă umană care să nu se fi enervat niciodată. Cu toate acestea, marea majoritate a oamenilor declară că întâmpină dificultăți majore în managementul furiei și al frustrării. Atunci când amigdala din sistemul limbic al creierului percepe un pericol sau o amenințare, ușor se pun în funcțiune mecanismele noastre de apărare care sunt dirijate de nivelul de cortizol și de adrenalină. Odată pus în funcțiune ciclul de apărare sau de evitare al pericolelor, musculatura noastră se tensionează, iar zahărul din sânge ne face gata de acțiune – în astfel de situații interpretăm psihologic aceste mecanisme ca fiind echivalente enervării.
Din punct de vedere evoluționist, toate aceste mecanisme de apărare s-au dovedit a fi extrem de importante pentru supraviețuirea speciei umane; în acest fel, strămoșii noștri își protejau viața de animalele prădătoare, de popoarele cotropitoare și de pericolele naturale.
℗PUBLICITATE
Este dovedit științific că putem dobândi schimbări în modul nostru fiziologic de funcționare, dacă ne convingem creierul că pericolul nu este cu adevărat amenințător. Iar una dintre cele mai la îndemână modalități pentru a ne liniști corpul și sistemul nervos este respirația conștientă, numită și respirație abdominală. Spre deosebire de bătăile inimii sau de presiunea sângelui, care în mod evident nu se află în controlul nostru, respirația este un proces fiziologic aflat în voința noastră. Prin susținerea plămânilor să se expandeze și să se contracte într-un mod mai lin, transmitem amigdalei din creier mesaje de liniștire și de relaxare.
Pentru calmarea nervilor avem nevoie să:
- Practicăm cât mai des exercițiile de respirație conștientă. Inspirăm pe nas, ducem aerul până în abdomen, îl reținem câteva secunde și apoi expirăm în tihnă pe nas sau pe gură.
- Fiecare inspirație este indicat să aibă minimum patru secunde, iar la expirație, procesul să fie mai lung, de șase, șapte secunde. Între cele două merită să facem câte o pauză de alte patru secunde.
- Atunci când suntem activați emoțional sau enervați, ajută de asemenea să acceptăm starea și să ne tolerăm trăirile. A ne enerva pentru că suntem nervoși sau a ne înfuria pentru că suntem furioși reprezintă strategii ineficiente, similare procesului în care punem ulei pe foc.
- În medie, avem nevoie de cel puțin opt sau zece momente de respirație conștientă și de auto-validare emoțională pentru a reduce din tensiunea psihică.
Este dovedit științific că de fiecare dată când respirăm într-un mod controlat, plămânii transmit sistemului limbic (unde se află amigdala – numită metaforic drept sistemul de alarmă al creierului) mesaje de calmare, prin intermediul nervului vag. Iar creierul ajunge să transmită și el mesaje de calmare întregului corp.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
