Sfaturi practice pentru adaptarea copiilor la revenirea în băncile școlii – Pagina de Psihologie
skip to Main Content

Anul 2021 ne-a adus un nou val de pandemie, iar noi am încercat să ne adaptăm așa cum am putut la toate provocările din planul profesional (trecerea la munca hibrid, pierderea jobului, căutarea unui nou job), dar și din cel personal (apariția conflictelor în cuplu, situații în care a intervenit divorțul, conflicte cu propriii copii). 

După un an și jumătate de stat în casă, copiii s-au obișnuit cu „noua viață pandemică“, iar părinții poate au observat că aceștia au petrecut mai mult timp în camera lor, comunicarea s-a realizat pe platformele de social media (Facebook, Instagram, SnapChat etc.) și întâlnirile fizice păreau că sunt dintr-un univers paralel. 

Oare chiar revenim la normalitate sau este doar o iluzie a minții?

Deschiderea școlilor în format fizic ne duce cu gândul că ne apropiem de „normalitate“ (sau ce poate fi numit așa într-un context marcat de nesiguranță și dificultăți pe mai multe planuri), iar copiii vor trebui să se adapteze la contextul școlar.

Acest pas este unul care va aduce schimbări în mediul familial și este posibil să ne confruntăm cu următoarele situații în interacțiunea cu copiii și adolescenții: 

  • lipsă de motivație (de a merge la școală, de a-și face temele, curat în cameră etc.);
  • dorința de a continua școala online (timp de aproape un an și jumătate, cursurile și orele s-au putut realiza și online);
  • irascibilitate, furie, tristețe în legătură cu adaptarea la mediul fizic de la școală (interacțiune fizică cu ceilalți copii, cadrele didactice);
  • dificultăți de trezire dimineața;
  • anxietate legată de a fi în contact cu ceilalți co-vârstnici (aici vorbim de regulile de distanțare socială, purtatul măștii, temerea că nu avem masca la noi etc.);
  • apariția manifestărilor somatice la copii (dureri de cap, burtă, vărsături, atacuri de panică, stări depresive etc.).

Patru strategii prin care putem avea grijă de sănătatea mintală a școlarilor mici și mari 

1. Conversațiile sigure și descărcarea fricii prin cuvinte 

Dacă vom comunica cu copiii și adolescenții, putem să vedem cum se raportează ei la deschiderea școlii, ce gânduri și emoții au cu privire la noul an școlar. Uneori, copiii au tendința să nu ne îngreuneze cu grijile lor și aleg să țină în ei ceea ce le este dificil. Momentele în care cei mici au ocazia să spună ce gândesc și ce simt îi ajută să fie în contact cu propriul lor sine și să vadă că sunt importanți pentru părinții lor. 

O discuție în fiecare seară, timp de 10-15 minute, în care ne întrebăm copiii despre cum le-a fost ziua, cum s-au simțit, ce s-a mai întâmplat la școală ne ajută să le „luăm pulsul“ și să fim pe aceeași frecvență cu ei. Pentru mai multe informații utile și sfaturi practice, vă recomand cartea Inteligența parentală de dr. Daniel Siegel și Tina Payne Bryson. 

℗PUBLICITATE



2. Respectarea unui program în timpul săptămânii și importanța rutinelor

Organizarea și planificarea activităților (ora de trezire, culcare, timp petrecut pentru teme, activități recreative) ne poate da un sentiment de coerență și va ajuta copiii să se adapteze mai ușor la schimbările ce pot să apară. Dacă la orele online ne permiteam să ne trezim la ora 07:30, deoarece eram în camerele noastre, acest obiectiv nu mai poate fi dezirabil în viitor. Planificarea activităților împreună cu copiii ne va apropia mai mult de ei și vor putea să ne perceapă ca sprijin în vremurile pe care le trăim. Autoarea dr. Madeline Levine prezintă nenumărate modalități prin care părinții pot să-și ajute copiii școlari, iar cartea Parenting pentru succes este o resursă importantă în acest sens. 

3. Încurajarea copiilor și adolescenților să își fructifice potențialul și să se bazeze pe ceea ce știu

Fiecare copil și adolescent are discipline care îl atrag mai mult la școală și putem să îl ajutăm să își stabilească obiective pe plan academic. Exemplu: dacă un copil este atras de domeniul literaturii, putem să îl încurajăm să meargă la olimpiade, să-i achiziționăm cărți care îi plac pentru dezvoltarea sa cognitivă și emoțională, iar în această manieră îi arătăm că interesele sale contează pentru noi. Ideea este susținută de majoritatea experților în parenting, care ne încurajează să evidențiem ceea ce are copilul și ceea ce-i place, nu ceea ce am crede noi că ne-ar plăcea să facă. Recomandarea de lectură pentru părinți, la acest punct, este Mai bun decât părinții tăi, o carte care ne poate schimba perspectiva asupra a ceea ce contează cu adevărat. 

4. Timpul de calitate și puterea relațiilor

Școala are un rol esențial în dezvoltarea noastră, dar este bine să ne planificăm și activități recreative pe care le putem realiza împreună cu copiii și adolescenții. Plimbările în parc, vizionarea unui film, planificarea unei drumeții sau o scurtă excursie ne ajută să ne deconectăm de la grijile cotidiene și să petrecem timp alături de cei dragi. Iar în ceea ce privește timpul de calitate, dr. John Gottman este unul dintre psihologii care descrie în detaliu cum ar putea părinții să fie alături de copiii lor la bine și la greu. Pentru mai multe informații și sfaturi practice, vă recomand volumul Parenting: cum să creștem copii inteligenți emoțional.

Ioana-Eva Cădariu

Ioana-Eva Cădariu este psiholog clinician, psihoterapeut cu formare în psihoterapie integrativă și specializare în psihoterapie de cuplu centrată pe emoții. În prezent, este student doctorand la Universitatea de Vest din Timișoara și întotdeauna și-a dorit să înțeleagă mai bine mintea umană și modul în care putem să fim mai aproape de semenii noștri, orientându-se spre domeniul psihoterapiei.

Caută