Cu doar câteva zile în urmă, APA (Asociația Americană de Psihologie) a lansat prima ediție a Monitorului Psihologiei din acest an. Într-o perioadă în care dezinformarea, conflictele, crizele umanitare și inteligența artificială devin tot mai prezente, psihologia și științele sociale în general par a constitui un refugiu de normalitate și echilibru, încercând să contribuie la construirea unei lumi mai bune, mai sănătoase și mai echitabile, inclusiv în ceea ce privește sănătatea mintală.
Prin integrarea experienței și cunoștințelor a peste o sută de specialiști de top în domeniul sănătății mintale, APA a identificat și a sintetizat 12 provocări anticipate pentru 2024, subliniind contribuția esențială a psihologilor la abordarea fiecăreia dintre acestea:
- Implicarea tot mai avansată a inteligenței artificiale în psihologie: Utilizarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale în diagnosticare și intervenție terapeutică. „Există compromisuri complexe în potențialul inteligenței artificiale. Nu va fi totul bine sau totul rău. Psihologii sunt obișnuiți să cântărească astfel de compromisuri în cercetarea și în munca lor clinică“, spune Adam Miner, doctor în științe, profesor la Universitatea Stanford, expert în utilizarea AI în sănătate.
- Telepsihoterapia ca normă: Consolidarea telepsihoterapiei ca modalitate obișnuită de furnizare a serviciilor psihologice.
- Abordarea sănătății mintale în organizații: Sănătatea mintală văzută ca o prioritate în mediul de lucru și dezvoltarea unor programe specifice pentru angajați.
- Integrarea tehnologiei în terapie: Utilizarea din ce în ce mai frecventă a tehnologiei (aplicații, platforme online), pentru susținerea terapiei psihologice. De exemplu, dintre cele mai recente evoluții în domeniul cognitiv, se menționează exercițiile de biofeedback ca modalitate de a modula ritmul cardiac, îmbunătățirea calității vieții la persoanele cu cogniții afectate, cu ajutorul telefoanelor inteligente și al unor programe dedicate, jocuri virtuale pentru creier, dar și evaluări cognitive digitale prin intermediul unor aplicații (APA menționează atât aplicația gratuită Recollect a lui Aaron Seitz, cât și cercetarea lui Adam Gazzaley sau a Marei Mather).
- Focus pe diversitate și incluziune: O atenție sporită acordată diversității și incluziunii în practica și în cercetarea psihologică.
- Psihologie pozitivă și stare de bine: Accentul pe promovarea stării de bine și a aspectelor pozitive ale vieții, nu doar pe tratarea problemelor mintale.
- Adaptarea la schimbările sociale și politice: Abordarea psihologică a efectelor schimbărilor sociale și politice, inclusiv a crizelor umanitare și dezinformării.
- Creșterea importanței psihologiei școlare: Accentuarea necesității intervențiilor psihologice în școli pentru a susține sănătatea mintală a elevilor.
- Mentalitatea de creștere și dezvoltare personală: Promovarea mentalității de creștere și a dezvoltării personale, atât în practica terapeutică, cât și în programele educaționale. Deși investitorii acordă prioritate finanțării produselor dezvoltate de experți în sănătate mintală pentru angajați, companiile care nu integrează expertiza clinică din start pot suferi pierderi financiare sau chiar faliment. „Nu vezi companii care construiesc un stimulator cardiac fără cardiologi“, subliniază Jessica L. Jackson, doctor în științe, președintele Comitetului Consultativ pentru Tehnologia Sănătății Mintale al APA.
- Prevenția și educația în sănătatea mintală: Accent pe programele de prevenție și educație în sănătatea mintală, adresate atât publicului larg, cât și comunităților vulnerabile.
- Abordarea inovației în cercetarea psihologică: Încurajarea cercetării inovatoare și adaptarea rapidă la schimbările tehnologice și sociale.
- Combaterea stigmatizării în sănătatea mintală: Eforturi continue pentru reducerea stigmatizării asociate cu problemele de sănătate mintală și promovarea dialogului deschis în societate.
În concluzie, studiul APA rezumă diversele provocări și progrese în psihologie, evidențiind rolul complex al psihologilor în abordarea problemelor sociale și îmbunătățirea sănătății mintale. În Statele Unite, se remarcă o creștere a numărului de clienți care apelează la serviciile psihologice, dar în continuare jumătate din aceștia menționează că se simt rușinați că trebuie să meargă la psiholog.
Preocuparea pentru sănătate mintală în România
România participă la programele UE de promovare a sănătății, dar, împreună cu Bulgaria, se află într-o situație suboptimală (mai puțin de 10% acoperire de asigurări de sănătate). Din păcate, lipsesc datele actuale despre starea de sănătate mintală, aceasta reprezentând o primă provocare în dezvoltarea unor politici eficiente în acest domeniu.
℗PUBLICITATE
Un studiu al Organizației Salvați Copiii arată o creștere îngrijorătoare a bullyingului în școli, iar ca răspuns, numărul de posturi de psihologi școlari aferenți țării noastre a crescut de la 2.400 la 3.600 începând de anul trecut. De asemenea, 2023 a adus o creștere a numărului de sesiuni de terapie decontate de stat, respectiv 12 sesiuni gratuite anual, prin intermediul noului contract-cadru din sănătate.
În ceea ce privește stigma, un studiu publicat de Mihai Bran în 2023 arată că: „Românii sunt din ce în ce mai deschiși să meargă la psiholog, iar teama de a fi judecați nu-i mai preocupă atât de mult! 85 la sută dintre angajați au nevoie de consiliere psihologică“, mai adaugă autorul.
Rezumând, psihologia va juca un rol major în educarea unei societăți mai sănătoase și mai echitabile, iar România are nevoie de mult efort pentru a crește într-o direcție sănătoasă și sustenabilă.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
