O lună și câteva zile – cam atât a trecut de când #stamacasă. Un exercițiu greoi pentru persoanele extravertite, care mereu sunt pe fugă și foarte rar acasă la o oră rezonabilă. Și suntem convinși că în acest scenariu se regăsesc mulți. Dacă, la început, lucrurile aveau să se desfășoare într-un alt ritm, pe măsură ce timpul a trecut, veștile proaste au tot urmat și restricțiile au devenit din ce în ce mai severe. Automat, în subconștient, ne-am făcut gânduri care au determinat ca nivelul anxietății să crească treptat. Îngrijorarea persistentă aduce după sine somatizarea, printre cele mai cunoscute reacții fiind frecvența cardiacă crescută, stresul gastrointestinal, transpirația, senzația de nod în gât etc. Anxietatea își face loc acolo unde apare nesiguranța. Așadar, și-a găsit momentul perfect pentru a-și intra în drepturi.
Potrivit studiilor de specialitate, există câteva manifestări subtile și extrem de ușor de recunoscut ale anxietății, dincolo de simptomatologia specifică. Este esențial să înțelegem aceste patru manifestări, deoarece mulți dintre noi cad în negare atunci când vine vorba despre anxietate. Prin urmare, dacă nu suntem conștienți de sursa durerii, nici nu putem găsi strategiile corespunzătoare pentru alinarea acesteia.
1. Insomnia
De cele mai multe ori, atunci când o problemă ne apasă, prima reacție automată este aceea de a nu mai reuși să adormim, pentru că mintea încearcă încontinuu să găsească soluții. Psihologul Jill Stoddard suștine că „oamenii pot întâmpina o serie de probleme de somn, atunci când sunt anxioși: dificultăți de a dormi, cu treziri în toiul nopții și cu greutăți în a adormi la loc“. Iar cu aceste trăiri ne-am confruntat cu toții, cel puțin o dată-n viață.
Brandon Peters (medic neurolog, specializat în somnologie, dar și autor al cărții Sleep Through Insomnia) suștine că „focalizarea pe îmbunătățirea somnului are efecte benefice atât asupra somnului, cât și asupra anxietății“. Recomandările sale pentru combaterea insomniei sunt clare, incluzând limitarea consumului de cafea și alcool, menținerea aceleiași ore de culcare, îndepărtarea ceasurilor cu alarmă din sfera vizuală, precum și expunerea la lumina zilei, măcar o dată pe zi. Studiile au arătat că, atunci când dormitorul este aerisit, fără o sursă de lumină artificială, în absența oricărui zgomot și absența gadget-urilor (cu cel puțin o oră înainte de culcare), dar cu practicarea prezenței conștiente (mindfulness), se poate obține un somn de bună calitate. Așadar, dincolo de igiena fizică și locativă, este necesară și o igienă psihică adecvată.
2. Uitarea
Ni se întâmplă, cu siguranță, să începem să uităm lucruri, chiar dintre cele mai banale. De cele mai multe ori însă, ne supărăm când ni se întâmplă, mai ales dacă nu notaserăm ideile relevante, pe baza cărora ne construiam diverse strategii, indiferent de palierul de interes. Fie că tehnologia ne depășește (prin multitudinea de aplicații pe care învățăm să le utilizăm), fie că ne testează răbdarea, pentru toate acestea avem nevoie de o gândire clară, lucidă, lipsită de factori perturbatori. Psihologii susțin că aceste sarcini sunt reținute prin memoria de lucru. Există totodată și o cercetare realizată în anul 2016, în acest sens, care arată că anxietatea influențează negativ acest tip de memorie. Medic gerontolog și fondatoare a „Perspectivelor de îmbătrânire“ din Chevy Chase, Aleksandra Parpura suștine că „tot ce ne relaxează, ne ajută și cu memoria, întrucât relaxarea implică sistemul nervos parasimpatic“. Așadar, pentru întreținerea memoriei pe o perioadă cât mai îndelungată, putem apela cu încredere la clase de yoga, pilates, balet, mindfulness ori putem construi puzzle-uri sau sudoku ori adopta orice formă de detensionare.
3. Dificultatea de concentrare
℗PUBLICITATE
Asaltul știrilor care mai de care mai sumbre, precum și breaking news-urile apărute la tot pasul au efecte adverse asupra psihicului nostru. Una dintre problemele cu care ne confruntăm și pentru care facem eforturi este tocmai focalizarea atenției. Dacă până în prezent aceleași lucruri trebuiau realizate zilnic, acestea au devenit mai greu de pus în practică, întrucât aproape toate au loc online. Fie că vorbim de telemuncă, de ședințe, fie de activități sportive, totul se petrece cu ajutorul tehnologiei. Am putea spune că am scăpat de grija vestimentației, însă în același timp am pierdut acele clipe pe care ni le dedicam nouă (de exemplu, drumul dinspre birou spre sala de pilates era un bun prilej de a-ți pune gândurile în ordine și a te bucura de natură, chiar și pentru o jumătate de oră).
Specialiștii ne vin în ajutor cu soluții în această situație. Pe de-o parte, ne îndeamnă să fim blânzi cu noi, să ne acceptăm minusurile (măcar acum), iar pe de altă parte, să ne ierarhizăm sarcinile din ziua ce urmează. Totodată, este esențial să avem o pauză la fiecare 45 de minute. Însă este important ca pauzele să nu fie folosite doar pentru a verifica știrile (fie că vorbim de telefoane, fie de televizor), ci de câteva ori pe zi, la ore programate de noi înșine. Dacă observăm însă că scormonim prin telefon din reflex, este important să ne oprim, să ne menținem mintea ocupată cu gândurile pe care le avem în acel moment și să amânăm mânuirea aparatului cât de mult posibil. Însă pentru a avea rezultate palpabile, acest exercițiu merită practicat o perioadă mai îndelungată (tocmai pentru a ne distanța de un consum excesiv, care la rândul său nu poate genera decât un nivel crescut de anxietate și un nivel scăzut de concentrare asupra lucrurilor importante pe care le avem de dus la bun sfârșit).
4. Iritabilitatea și nervozitatea
A petrece 24/7 între patru pereți, cu aceleași persoane, cu nevoi multiple și spațiu insuficient poate fi un bun prilej de iritare și furie. Nimeni nu e perfect și cu toții avem stări mai bune sau mai proaste, zile mai ușoare sau mai copleșitoare la serviciu. Însă, în tot acest tăvălug, este important să facem cunoștință cu anxietatea și să o îmblânzim înainte de a aduce după ea furia. Cum putem face asta? Realizând că în spatele unei reacții stau alte emoții dificile care s-au strâns și că aceasta este doar picătura care a umplut paharul. Putem astfel, fie să ne retragem și să ne calmăm, fie să împărtășim stările emoționale care ne încearcă cu persoanele din vecinătatea noastră.
Mai multe despre ce putem face
Dacă alegem prima variantă, de liniștire în propria carapace, putem exersa respirația abdominală, vizualizând un loc drag nouă în care ne-am simțit bine, pe care să ne imaginăm că-l vizităm, concentrându-ne să trezim toate cele cinci simțuri. Aici cărțile de mindfulness pot reprezenta o alegere foarte bună pentru a ne cultiva relația cu propriile stări și sentimente.
Dacă mergem pe cea de-a doua variantă, putem să ne exprimăm vulnerabilitatea fără s-o evităm doar de teama de a fi judecați, umanitatea fiind parte din noi, indiferent de ceea ce trăim. Este indicat să discutăm cu cărțile pe față, atunci când ceva ne deranjează. Pentru că, pe de-o parte, ne descărcăm și pe de altă parte, este posibil ca rezolvarea să vină de unde ne așteptăm mai puțin. Curajul de a fi vulnerabil și Dansul fricii sunt două cărți ce ne pot ajuta să ne reinventăm modul de raportare la noi înșine și la comunicarea cu persoanele de încredere.
Desigur, putem apela oricând la un specialist care să disece dificultățile pe care le traversăm. Iar Pagina de Psihologie are o rețea internațională de psihoterapeuți care vă pot ajuta în acest sens. Însă orice pas este binevenit. Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie de un scut de apărare. Iar acesta nu poate consta decât în calitatea relațiilor noastre. Nu există un antidot pentru a anihila COVID-19, însă imunitatea crește nu numai prin diverși nutrienți, ci și printr-un sistem emoțional bine pus la punct.
Stă în puterea noastră să avem grijă unii de ceilalți, atât fizic, cât și psihic. Distanțarea socială nu exclude apropierea emoțională. Drept urmare, poate că e timpul să ne concentrăm pe ceea ce avem mai presus de orice: relațiile noastre. Oricât de singuri ne-am simți, merită să ne amintim constant că realitatea este alta. Iar dacă am privi obiectiv, am observa că este firesc ceea ce trăim. Iar dacă i-am schimba măcar unei singure persoane ziua (printr-un telefon sau un gest de bunăvoință), am crea un ritual și un schimb de energii care ne-ar ajuta să ne schimbăm starea și să trecem mai ușor prin viață.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
