Ce se întâmplă când nu ești atent la durere

Poate ai observat că atunci când simți durere, dacă pentru câteva minute îți focusezi atenția pe altceva, intensitatea durerii pare să scadă. Apoi, atenția ta revine la durere și începi să o simți din nou mai puternic. Spre exemplu, în timp ce citești o carte, piciorul îți amorțește și teoretic ar trebui să începi să simți disconfort. Însă, dacă ești extrem de concentrat, abia după ce termini realizezi că te jenează. De ce se întâmplă acest lucru? În acest articol vom explora rolul durerii, mecanismele proceselor atenționale care ne ajută să reducem intensitatea acesteia și ce strategii putem să folosim ca să ne distragem atenția de la durere.

De ce e durerea importantă?

De foarte multe ori, durerea e văzută ca ceva indezirabil, ceva ce trebuie evitat ca să nu suferim, însă durerea este, de fapt un protector¹. E importantă deoarece ne oferă feedback despre modul în care funcționează organismul, ne ajută să facem ajustări și poate fi și simptom, ceea ce contribuie la căutarea unui tratament.² Însă, uneori, durerea nu este direct proporțională cu gravitatea problemei de sănătate,¹ deoarece este produsă de creier și influențată nu doar de factori biologici, ci și de cei psihologici și sociali. Spre exemplu, în cartea Adevărul despre durere, Monty Lyman, medic și cercetător la Oxford, povestește cum un cârlig de pe plajă l-a rănit la picior în timp ce era cu prietenii săi. În primă fază nu a simțit, apoi, când l-a văzut, durerea a început să fie mai intensă. Când prietenii săi au venit în jurul său, durerea s-a diminuat, dar a crescut iar în intensitate atunci când acesta a rămas singur, s-a simțit speriat, anxios legat de modul în care rana va fi tratată la spital. Această poveste este un exemplu excelent pentru modul în care unii factori psihologici, cum ar fi suportul social, pot diminua senzația de durere, în timp ce alții, cum ar fi anxietatea, o pot face mai insuportabilă.

Ne ajută distragerea atenției atunci când ne doare ceva?

Exact așa cum exemplificam în introducere, uneori, în cazul durerilor acute, distragerea atenției pare să estompeze într-o anumită măsură durerea resimțită. Una dintre explicații ar putea fi faptul că, dintre stimuli, doar unii sunt relevanți într-un anumit moment pentru ceea ce facem. Nu putem procesa concomitent o mulțime de stimuli. De aceea, există semnale de sus în jos în creier, care selectează fluxurile de informație și inhibă ceea ce nu e necesar. Astfel, este posibil să te distragi de la durere printr-o sarcină mentală grea, efectul fiind că se diminuează conștientizarea durerii și, deci disconfortul resimțit.³ Acest lucru nu înseamnă că ar trebui să ignorăm durerea, să nu consultăm un medic sau să nu urmăm diferite tratamente. Această strategie poate avea ca scop diminuarea neplăcerii până când un tratament își face efectul sau până o durere minoră trece.

Distragerea atenției este deplasarea acesteia de la stimulii dureroși spre unii mai agreabili. În cazul durerii acute, aceasta poate fi internă, prin imaginație, sau externă, atunci când ne concentrăm pe diferiți stimuli vizuali, auditivi, micști. Spre exemplu, ascultăm muzică, citim, urmărim un serial. Metaanalizele susțin folosirea distragerii atenției de la durerea acută, pentru copii. În cazul adolescenților și al adulților, acest lucru e posibil, însă dovezile nu sunt încă consistente.⁴

Există mai multe mecanisme prin care putem să ne distragem atenția de la durere. Spre exemplu, cele cognitive, care se centrează pe reducerea și interferența cu atenția acordată durerii. Dacă aplicăm teoria capacității atenționale limitate, atunci, cu cât avem mai multe distrageri, cu atât dispunem de mai puține resurse pentru a percepe durerea.

℗PUBLICITATE

---

---

Există și teoria resurselor multiple, care stipulează faptul că, cu cât un distractor concurează mai mult pentru resursele folosite în procesarea durerii, cu atât va fi mai eficientă distragerea. Aceste distrageri ar trebui să fie interactive, mixte.⁴ De asemenea, un studiu arată faptul că eficacitatea distragerii diferă în funcție de modalitatea senzorială și de vârstă.⁵ Pare că în cazul adulților sunt mai eficienți distractorii auditivi, micști, cognitivi, folosiți prin implicarea în sarcini solicitante, dar doar la durere acută. În cazul copiilor, par promițătoare rezultatele distragerii vizuale, tot în cazul durerii acute. Un alt studiu⁶ arată că în cazul pacientelor care fac histeroscopie, o procedură chirurgicală endoscopică minim invazivă, ocuparea cu o activitate de distragere vocală reduce senzația de durere. Doar 16% din persoanele din grupul experimental au raportat un nivel înalt de durere, spre deosebire de 70% din grupul care nu a primit nicio intervenție de distragere.

Distragerea depinde, de asemenea, și de cererile sarcinii și de motivație.⁷ Acest studiu arată faptul că interacțiunea dintre cerințele sarcinii și recompense contează în perceperea durerii. Recompensa a consolidat efectul de reducere a durerii când cerințele sarcinii erau mai dificile. Când acestea sunt destul de ușoare, motivația de a se angaja în sarcină are impact redus asupra durerii, pentru că performanța nu crește în continuare. Acest lucru ne arată faptul că nu e suficient să ne distragem atenția de la durere, ci e nevoie ca sarcina să aibă anumite caracteristici, pentru ca tehnica să fie eficientă: contează tipul de stimul, motivația, dificultatea sarcinii, recompensa și dacă atenția persoanei e mutată pe un stimul care îi creează plăcere.

Cum poți folosi această modalitate pentru reducerea durerii?

• Caută un stimul distractor cognitiv, cum ar fi o activitate care necesită să gândești ceva ce cere mai multă atenție: calcule, scrierea unor texte, memorarea de informații. Într-un experiment, când participanții au avut de făcut sarcina Stroop în timp ce primeau stimuli termici dureroși, au raportat mai puțină durere. De asemenea, unele regiuni cerebrale implicate în durere au avut activitate mai redusă, confirmând raportările participanților legate de intensitatea durerii.⁸
• Încearcă să nu catastrofezi durerea și astfel să o vezi ca pe cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla. Nu uita că este un protector și că ne ajută să ne păstrăm starea de sănătate optimă. Anxietatea excesivă și catastrofarea pot intensifica durerea resimțită.¹
• Fă o altă activitate. Spre exemplu, în cazul copiilor care merg la dentist și în timpul procedurii au și o altă activitate (muzică, desene animate), intensitatea durerii pare să se reducă.²
• Tot în cazul copiilor, focusarea pe eveniment, dar reinterpretarea lui a funcționat în cazul durerii. Unul dintre copii a pretins că dentistul e inamicul, el e un agent secret și dacă scoate vreun sunet, divulgă informații importante. 
• Dacă îți place muzica, poți încerca să asculți. Rezultatele unui studiu arată că cei care au ascultat muzică în timp ce erau la dentist și cărora li s-a sugerat că aceasta ajută au resimțit mai puțină durere.⁹
• Nu te izola. Suportul social ajută în reducerea durerii acute și îți poate și distrage atenția de la experiența neplăcută.¹⁰

Concluzii

S-ar putea ca modul în care vedem anumite tipuri de durere să ne creeze un deserviciu, deoarece, de multe ori, avem impresia că durerea e doar ceva ce trebuie evitat cu orice preț. Uităm însă că fără durere, șansele noastre să supraviețuim scad considerabil, deoarece pierdem o parte importantă din contactul cu propriul corp, dar și cu mediul. Poate e cazul să începem să vedem durerea ca pe un protector, iar în gestionarea ei, să ținem cont și de factorii psihologici și sociali care sunt implicați în proces, deoarece așa este mai ușor să găsim soluții.

Bibliografie

1. Lyman, M. (2022). Adevărul despre durere. București; Editura Publica
2. Taylor, S. E., & Sirois, F. M. (2018). Health psychology. New York: McGraw-Hill Ryerson
3. Passingham, R. (2016). Cognitive Neuroscience. A Very Short Introduction. Oxford University Press
4. Birnie, K. A., Chambers, C. T., & Spellman, C. M. (2017). Mechanisms of distraction in acute pain perception and modulation. Pain, 158(6), 1012-1013.
5. Bascour‐Sandoval, C., Salgado‐Salgado, S., Gómez‐Milán, E., Fernández‐Gómez, J., Michael, G. A., & Gálvez‐García, G. (2019). Pain and distraction according to sensory modalities: Current findings and future directions. Pain Practice, 19(7), 686-702.
6. Palermo, P., Serva, A., D’Alfonso, A., Colagrande, I., Necozione, S., Cofini, V., … & Guido, M. Role Of Vocal Distraction Analgesia on Pian Management In The office Hysteroscopy Procedure: A Randomized Controlled Study
7. Vogel, T. A., Falk, C. F., Otto, A. R., & Roy, M. (2022). Distraction from Pain Depends on Task Demands and Motivation.
8. Bantick, S. J., Wise, R. G., Ploghaus, A., Clare, S., Smith, S. M., & Tracey, I. (2002). Imaging how attention modulates pain in humans using functional MRI. Brain, 125(2), 310-319.
9. Rischer, K. M., González‐Roldán, A. M., Montoya, P., Gigl, S., Anton, F., & van der Meulen, M. (2020). Distraction from pain: The role of selective attention and pain catastrophizing. European Journal of Pain, 24(10), 1880-1891.
10. Brown, J. L., Sheffield, D., Leary, M. R., & Robinson, M. E. (2003). Social support and experimental pain. Psychosomatic medicine, 65(2), 276-283.