Specialistul american dr. Peter Levine are un doctorat în biofizica medicală și psihologie, este inițiatorul metodei Somatic Experiencing® (SE) și autorul mai multor cărți despre traumă și vindecare, printre care și bestsellerul Într-o voce nerostită. Este aproape imposibil să vorbim despre traumă – acea rană sufletească care blochează capacitatea noastră de conectare cu interiorul și exteriorul, și care ne consumă energia – fără să amintim și de frica cronică. O stare pe care ajung să o resimtă tot mai mulți dintre noi, din cauza lipsei de abilități de autoreglare emoțională și a unor strategii deficitare de a ne conecta cu propriul corp și cu semnalele transmise de către acesta.
Triada fricii cronice
În viziunea lui dr. Levine, frica cronică este o combinație de trei elemente:
- senzația fizică de teamă pe care o resimțim în corp,
- o serie de imagini care ne apar în minte și
- o constelație de gânduri care sunt asociate.
Atunci când această senzație, firească de altfel, este asociată cu imagini despre pericole și conținuturi mintale catastrofice (numite adesea și gânduri negative sau îngrijorări) apare impresia că ceea ce trăim nu se va mai sfârși niciodată. Gândurile noastre au puterea de a intensifica senzația și de a o face de netolerat, noi având sentimentul că suntem prinși într-o capcană sau cuprinși de o paralizie.
℗PUBLICITATE
În practica sa de mai multe decenii (SE este o metodă testată mai bine de 40 de ani), dr. Levine a testat diferite strategii pentru gestionarea traumelor și depășirea fricii cronice. Iar ceea ce a observat este necesitatea de a diferenția senzațiile noastre somatice (palpitațiile accelerate ale inimii, respirația sacadată, frisoanele etc.) de imaginile și conținuturile cognitive ale minții noastre. În momentul în care dăm dovadă de o prezență conștientă și reușim să ne observăm cu atenție senzațiile, fără să le intensificăm sau minimalizăm prin intermediul gândurilor, vom constata că acestea sunt schimbătoare și nu au un tipar static.
Cum gestionăm frica cronică?
Înainte de toate, este important să ne dăm voie să trăim și să conștientizăm senzațiile fiziologice ale fricii, fără să ne lăsăm copleșiți de acestea. Una dintre recomandările făcute de dr. Levine în acest sens implică atât să ne îndreptăm atenția către aceste senzații, cât și să ne oferim o îmbrățișare prin care să ne conținem noi pe noi. Cu alte cuvinte, să dăm dovadă de bunătate de sine și să fim propriii susținători, fără să respingem senzațiile sau să ne autoabuzăm. Este dovedit științific, grație cercetărilor din domeniul SE, că aceste senzații își modifică intensitatea odată ce și-au îndeplinit misiunea. Obiectivul este unul dublu: să normalizăm mesajele transmise de corp și să le diferențiem pe acestea de imaginile și gândurile care sunt produsul minții noastre. În volumul Într-o voce nerostită, dr. Levine ne oferă mai multe informații despre conectarea cu propriul corp și ieșirea din starea de frică cronică și neputință.
Un alt exercițiu somatic, care ne ajută în procesul de autoreglare emoțională și de pendulare a energiei în corp, este cel în care ne dăm voie să ne balansăm sărind de pe un picior pe celălalt. În momentele în care ne simțim copleșiți, epuizați de energie, când nu mai putem gândi limpede, devenim frustrați și suntem cuprinși de stolul de îngrijorări, ajută să ne ridicăm în picioare și să facem acest exercițiu somatic; pe care dr. Levine îl arătă demonstrativ în următorul video. Exercițiul ne va dovedi cât de ușor ne putem mobiliza energia și cum senzațiile noastre din corp urmează un tipar natural în care intensitatea acestora crește și apoi coboară, fără să ajungem a fi copleșiți de propriile mecanisme biologice.
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
