Suntem obișnuiți să punem semnul egalității între prosperitatea economică, acumularea de bunuri și starea de bine. De aceea, titlul de mai sus poate stârni nedumerire. Este oare posibil să ne bucurăm de o stare de bine nu acumulând, ci oferind… din timpul nostru, din banii noștri, din energia și experiența noastră, din cunoștințele noastre?
Competiție vs. Cooperare
Competiția – atât între indivizi, cât și între organizații – nu este doar modul în care funcționează economia într-o societate de tip capitalist, ci este și impulsul care te poate face să lucrezi mai eficient, să gândești dintr-o perspectivă mai amplă și să abordezi provocările cu mai multă creativitate. Pentru că toate astea vor avea ca rezultat – ai ghicit! – recompensa financiară, care se traduce, cel mai adesea, la nivel individual printr-o îmbunătățire a stilului de viață și prin acumularea de bunuri.
De cele mai multe ori, competiția înseamnă să te remarci printre colegii tăi, să-ți impresionezi superiorul, să ai rezultate performante, să-ți depășești target-ul. Dacă lucrezi în schimbul unui comision sau dacă potențialul salariului și al bonusului tău este legat de performanța ta, vei avea motivația necesară pentru a-ți surclasa competiția – care, în multe cazuri, este reprezentată de propriii tăi colegi sau de colaboratorii cei mai apropiați.
Prin urmare, am fost educați să credem că unul dintre ingredientele esențiale din rețeta atingerii succesului este competitivitatea. Iar societatea alimentează mecanismele competitivității încă de pe băncile școlii (căci notele au devenit mai degrabă un mijloc de clasificare și recompensare a elevilor decât un instrument de evaluare obiectivă a cunoștințelor lor).
Însă progresul nostru ca umanitate ne arată că aceasta este formula succesului declinat la singular. Succesul nostru, la nivel de societate, ar trebui măsurat în cu totul alți parametri, iar unul dintre aceștia ar trebui să fie prosperitatea generală.
Conform unui articol publicat de Harvard Business Review, Eric Beinhocker (profesor de politici publice la Oxford Martin School) și Nick Hanauer (antreprenor și activist pentru schimbare socială) propun o definiție radical schimbată a prosperității: „Într-o societate, prosperitatea este acumularea de soluții la problemele umane. Aceste soluții variază de la cele mai prozaice (de exemplu, cum să faci chips-uri mai crocante) la cele foarte serioase (tratamente pentru boli considerate până de curând incurabile). În cele din urmă, indicatorul prosperității unei societăți este cantitatea de probleme pe care le-a rezolvat și gradul în care un număr cât mai mare de oameni poate accesa acele soluții“.
Cum putem contribui fiecare dintre noi la prosperitatea socială și, implicit, la bunăstarea personală
Atunci când ne gândim la prosperitate, cu toții avem tendința de a ne concentra pe propria familie și pe propria persoană și, cel mult, pe propria echipă și propria comunitate. E absolut firesc să fie așa. Dar cum ar fi să afli că, ajutându-i pe alții și contribuind la starea lor de bine, sau cu alte cuvinte extinzând limitele până la care ești obișnuit să gândești prosperitatea, te ajuți implicit pe tine? (Și nu, nu este o figură de stil!).
De exemplu, un studiu recent realizat de cercetătorii de la Harvard T.H. Chan School of Public Health a arătat că persoanele implicate în acțiuni de voluntariat se bucură de o stare mai bună de sănătate, voluntariatul fiind asociat cu rate mai scăzute de depresie, cu o creștere semnificativă a stării de bine și cu o reducere evidentă a riscului de mortalitate.
Persoanele implicate în acțiuni de voluntariat cel puțin o dată pe săptămână au raportat o îmbunătățire a stării de spirit echivalentă cu cea determinată de o creștere a salariului de la 20.000 de dolari la 75.000 de dolari anual. Un alt studiu, realizat de Harvard Business School, a constatat că studenții cărora li s-a spus să cheltuiască o sumă modestă de bani în beneficiul altei persoane au fost mai fericiți decât studenții cărora li s-a spus să cheltuiască aceeași sumă pentru ei înșiși.
℗PUBLICITATE
Beneficiile generozității pe plan fizic și mental
Conform unui studiu publicat în Nature Communications, până și micile acte de generozitate ne pot schimba activitatea cerebrală în moduri care ne cresc nivelul de fericire. Un studiu UCLA a arătat că tipuri diferite de fericire ne afectează starea de bine în moduri diferite, chiar și la nivel fizic: participanții a căror fericire era bazată pe (împlinirea unui) sens au avut parte de mai multe beneficii pe palierul sănătății decât cei a căror fericire provenea din consum și auto-gratificare. Una dintre concluziile studiului a fost că oamenii care trăiesc o stare de fericire bazată pe un sentiment profund al scopului și sensului vieții (gândește-te la Maica Tereza!) au un sistem imunitar mai puternic.
Iar lista beneficiilor generozității nu se oprește aici. Te-ai dat vreodată peste cap să ajuți pe cineva și apoi ai avut parte de o stare de bine manifestată printr-o senzație de euforie, ca rezultat al conștientizării că asta a schimbat (în mod pozitiv) lucrurile? Atunci știi despre ce vorbesc!
În literatura americană de specialitate există chiar conceptul de the helper high („euforia celui care ajută“) ca să descrie această senzație – o stare pe care o simțim, la nivel fizic și mental, atunci când ajutăm pe cineva și care ne lasă mai plini de energie, mai calmi și însuflețiți de un sentiment mai puternic al propriei valori.
Tot americanii au o zicală care spune: „Dacă ajuți pe cineva să urce dealul, te apropii tu însuți de vârf“. Ideea beneficiului terapeutic al ajutorului a fost pentru prima dată prezentată formal de dr. Frank Riessman, reputat psiholog social și fondatorul publicației Social Policy, într-un articol publicat în 1965, care demonstra că demersul de a ajuta pe cineva îl vindecă într-o măsură (chiar) mai mare pe cel care ajută decât pe cel care este ajutat.
Această descoperire a stat la baza formării acelor grupuri de suport (pe care le vedem în filmele americane), ai căror membri se sprijină reciproc în lupta împotriva dependenței de diverse substanțe, de mâncare, de sex, în susținerea în cazul pierderii unui membru al familiei, în recuperarea după anumite evenimente traumatice. O caracteristică definitorie a acestor grupuri este că membrii lor sunt profund implicați în a se ajuta unii pe alții, fiind parțial motivați de un interes explicit pentru propria lor vindecare. Aceste grupuri aderă la punctul de vedere conform căruia oamenii care s-au confruntat cu o anumită problemă se pot ajuta unii pe alții în moduri în care profesioniștii nu pot, pentru că manifestă mai multă empatie și sunt dispuși la mai multă auto-dezvăluire.
Atunci când oferi ceva celui de lângă tine – pășind în afara zonei tale de confort pentru a te pune în slujba aproapelui tău – dobândești unul dintre cele mai importante instrumente pe care oamenii le au la dispoziție pentru a-și spori starea de bine: cel ce dăruiește este, în același timp, și cel care primește.
În loc de încheiere, am să las aici parabola lingurilor cu coadă lungă: „Un om pios l-a rugat pe Dumnezeu să-i arate cum e raiul și cum e iadul. Dumnezeu l-a condus pe om către două uși. A deschis una dintre ele, iar omul a privit înăuntru. În mijlocul încăperii se afla o masă mare, iar pe aceasta se găsea un vas cu mâncare, care mirosea atât de bine că-i lăsa omului gura apă. Cu toate acestea, oamenii care stăteau la masă erau slabi și păreau înfometați. Aveau linguri foarte lungi legate de brațe și, deși puteau ajunge la vas pentru a le umple cu mâncare, din cauza cozilor mai lungi decât propriile mâini, nu puteau duce la gură. Omul s-a înfiorat la vederea suferinței lor. Atunci Dumnezeu l-a chemat să-i arate și raiul. În cealaltă cameră, se găsea aceeași masă rotundă cu același vas mare de mâncare mirosind îmbietor. Oamenii de aici aveau aceleași linguri incomode, dar păreau bine hrăniți, râdeau și vorbeau între ei. Omul a spus atunci: «Nu înțeleg!». «Este foarte simplu», i-a explicat Dumnezeu. «Acești oameni fericiți și sănătoși au învățat să se hrănească unii pe alții, în timp ce ceilalți se gândesc doar la ei înșiși…»“.
Pentru mai multe informații și sfaturi despre educația financiară puteți accesa cursurile online gratuite de la Școala de Bani.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
