Mar Barroso este psihologă și psihoterapeută specializată în științele somatice. Având o experiență de peste 13 ani de practică clinică, este specializată în metoda Bodynamic și este membră a echipei internaționale de formare Bodynamic International (acoperind domeniile Foundation, Practitioner și Shock Trauma). Mar este, de asemenea, fondatoarea și directoarea executivă a SOMATIC – School of Body Psychotherapies (înființată în 2014) și reprezentanta oficială a Somatic Experiencing (metoda dezvoltată de Peter Levine) din Portugalia, unde activează în calitate de Senior Assistant. Reprezintă Bodynamic International atât în Portugalia, cât și în Spania. Locuind în prezent în Portugalia, Mar este căsătorită și este mama a doi adolescenți remarcabili. Este pasionată de oameni, de natură și de dans. Despre această nouă și inovatoare metodă numită Bodynamic ne-a povestit mai multe în cadrul acestui interviu acordat platformei paginadepsihologie.ro.
Ce este psihologia dezvoltării somatice și cum putem înțelege mai bine platforma psihologiei Bodynamic?
Psihologia dezvoltării somatice este o ramură a psihologiei care pune accentul pe importanța corpului în dezvoltarea psihologică umană. Ea explorează modul în care senzațiile fizice, mișcările și percepția asupra corpului însuși influențează și sunt integrate în dezvoltarea emoțională, mentală și socială. Această abordare se bazează pe convingerea că experiențele sunt stocate nu numai în mintea noastră, ci și în corpul nostru, și că experiențele corporale ne pot afecta profund bunăstarea și dezvoltarea psihologică.
Bodynamic este un sistem specific în cadrul psihologiei somatice, care combină corpul și psihologia cu o teorie detaliată a funcțiilor musculare și a structurii caracterului. Acesta a fost dezvoltat de Lisbeth Marcher și o echipă de colegi din Danemarca și a evoluat începând cu anii 1970. Analiza Bodynamic este o psihoterapie orientată pe corp, care se concentrează pe relația dintre senzațiile corporale și stările emoționale, cu un accent deosebit pe modul în care mușchii și răspunsurile fizice rețin amintirile și emoțiile. Teoria identifică o secvență de dezvoltare a competențelor motorii, cognitive și emoționale legate de diferite etape de vârstă, fiecare asociată cu mușchi și teme psihologice specifice.
Care sunt cele patru elemente de bază ale sistemului Bodynamic și cum sunt ele conceptualizate?
Aspecte ale egoului: Acest model ilustrează o evoluție dinamică și multistratificată a egoului, de la conștiința corporală înnăscută până la dimensiunile sociale și spirituale complexe ale ființei, subliniind expansiunea și integrarea continuă a conștiinței de-a lungul vieții.
Analiza răspunsului muscular (ARM): Acest element implică o înțelegere detaliată a modului în care anumiți mușchi se raportează la stările psihologice și la etapele de dezvoltare. Terapeuții Bodynamic sunt instruiți să analizeze tensiunea și relaxarea musculară ca indicatori ai răspunsurilor emoționale și psihologice. Această analiză se bazează pe premisa că diferiți mușchi se activează sau se dezactivează ca răspuns la factorii de stres psihologic sau la provocările de dezvoltare. Analiza răspunsului muscular le permite terapeuților să identifice problemele emoționale nerezolvate și întreruperile de dezvoltare.
Funcțiile egoului: În sistemul Bodynamic, funcțiile egoului sunt înțelese ca fiind capacități psihologice care-i permit individului să interacționeze eficient cu mediul înconjurător, să-și gestioneze stările interne și să mențină un sentiment de identitate. Aceste funcții includ, printre altele, limitele, împământarea, centrarea, percepția și testarea realității. Dezvoltarea acestor funcții ale egoului este considerată crucială pentru sănătatea psihologică, fiind direct legată de senzațiile corporale și de tiparele musculare. Terapia Bodynamic urmărește să consolideze aceste funcții ale egoului prin exerciții de conștientizare corporală și de mișcare, sporind capacitatea individului de a naviga prin provocările vieții.
Structuri de caracter: Bodynamic identifică șapte structuri de caracter, fiecare fiind asociată cu etape de dezvoltare și provocări specifice. Aceste structuri sunt conceptualizate ca modele de comportament, emoție și gândire, care se dezvoltă ca răspuns la dinamica relațională și la factorii de mediu din timpul perioadelor critice de dezvoltare.
Spre deosebire de multe alte sisteme de gândire psihologică, în Bodynamic egoul nu are o conotație negativă. Care sunt cele cinci aspecte ale egoului?
Spre deosebire de o mare parte din psihologia populară modernă și de spiritualitatea New Age, noi nu folosim termenul „ego“ în sensul său negativ colocvial. În schimb, noi considerăm egoul un aspect important al identității, într-un sens mai tradițional. În ciuda legăturii noastre cu teoria dezvoltării a școlii cultural-istorice (psihologii sovietici), am ales cuvântul ego. „Ego“ este cuvântul grecesc pentru „eu“ („jeg“ în daneză) și, prin urmare, nu este domeniul exclusiv al lui Freud, Jung sau al altcuiva. Am ales „ego“ în loc de „eu“ deoarece acesta din urmă este rar folosit în psihologia engleză. Nu am ales cuvântul „ego“ pentru că, din experiența noastră, acesta este adesea folosit în mod vag și nu are o delimitare clară în raport cu Sinele Superior – sau poate fi confundat cu conceptul de nucleu interior al unui fel de energie sufletească. Predând în limba engleză în Statele Unite, am experimentat că impactul cuvântului „ego“ este la fel de puternic ca jeg („eu“) în sistemele de codificare scandinave. Egoul constă într-o combinație între structura caracterului și funcțiile egoului.
În sistemul Bodynamic există, de asemenea, o teorie adaptată cu privire la cele șapte etape de dezvoltare a copilului, care durează până la vârsta de 12 ani. Ce este important de știut despre aceste etape atunci când vine vorba de înțelegerea ființei umane?
În timpul celor șapte etape inițiale de creștere, un copil dobândește și internalizează experiențe-cheie care îi modelează viitoarele relații cu sine și viitoarele conexiuni interpersonale. Traumele trăite în aceste faze timpurii cruciale pot duce la dificultăți de durată în ceea ce privește atașamentul și relațiile. De exemplu:
- Stadiul existenței (de la concepție până la 3 luni după naștere): Un copil are nevoie de siguranță existențială și de un sentiment de valoare necondiționată. Fără acest lucru, se poate confrunta cu anxietate existențială și rușine pe tot parcursul vieții.
- Stadiul nevoii (de la naștere la 2 ani): Un copil are nevoie de validare și de asistență în recunoașterea și articularea nevoilor sale de bază. Absența unui astfel de sprijin poate duce la o disperare perpetuă sau la scepticism cu privire la satisfacerea nevoilor.
- Stadiul autonomiei (de la 8 luni la 2,5 ani): Este esențial ca un copil să primească ajutor în gestionarea emoțiilor și a impulsurilor. Lipsa unui astfel de sprijin îi poate afecta capacitatea de a-și menține experiențele și identitatea de sine.
- Stadiul voinței (2 până la 4 ani): Copiii au nevoie de încurajare pentru a-și valorifica forța de creștere, pentru a-și gestiona emoțiile intense și pentru a întreprinde sarcini complexe, recunoscându-și propriile limite. Fără acest lucru, se pot lupta cu frica și rușinea în ceea ce privește puterea lor, pot dezvolta tendințe perfecționiste, se pot angaja în gândire binară, pot deveni prea critici și își pot asuma responsabilități excesive.
- Stadiul iubirii/sexualității (3-6 ani): Înțelegerea și sprijinul sunt esențiale pentru ca cei mici să-și exploreze în mod corespunzător capacitățile emergente de iubire romantică și sexualitate. O îndrumare insuficientă poate duce la probleme în relațiile romantice la vârsta adultă, inclusiv rușine sau teamă în legătură cu dragostea sau sexualitatea, provocări în a fi atât romantic, cât și sexual cu un partener, tendințe de a se implica în triunghiuri amoroase și dificultăți în formarea prieteniilor cu copii de același sex.
- Stadiul opiniei (între 5 și 10 ani): Copiii beneficiază de încurajarea de a-și dezvolta, exprima, apăra și susține opiniile, normele și valorile. Fără această bază, s-ar putea ca ei să aibă dificultăți în a-și articula sau susține convingerile sau, dimpotrivă, să devină prea dogmatici, ceea ce ar putea să-i îndepărteze pe ceilalți.
- Stadiul solidarității/performanței (7-12 ani): Este esențial sprijinul în acest stadiu, pentru a-i ajuta pe copii să stăpânească spiritul de competiție și să atingă excelența în punctele forte în timpul jocului și al muncii, învățând în același timp să aprecieze talentele celorlalți. Lipsa unei astfel de încurajări poate duce la sentimente de rușine, inadecvare, alienare și singurătate, fie din cauza dificultăților de a avea performanțe bune în cadrul grupurilor, fie din cauza presiunii nejustificate de a fi întotdeauna cel mai bun.
Aceste etape evidențiază importanța mediilor de susținere pentru o dezvoltare emoțională și psihologică sănătoasă, subliniind impactul pe termen lung al experiențelor timpurii asupra modelelor relaționale și a concepției de sine la vârsta adultă.
Ce ne puteți spune despre structurile de caracter și pozițiile corpului?
În timpul fiecărei faze a dezvoltării psihomotorii, un copil explorează noi aspecte ale vieții sale și abilități motorii aferente, fiecare asociată unui set specific de mușchi și modele de răspuns. Până la vârsta de 14 ani, copilul dezvoltă experiențe de interacțiune cu lumea prin intermediul fiecărui mușchi, care se adaptează în ceea ce privește capacitatea de răspuns, fiind fie resemnat, fie stăpânit, fie sănătos. Aceste tipare de răspuns muscular – hipo-receptiv, hiper-receptiv sau neutru – sunt vizibile sau palpabile și definesc trei poziții de caracter pentru fiecare structură de dezvoltare: timpurie (mai resemnată), târzie (mai conținută) și sănătoasă (resursă incontestabilă).
Analiza corporală sau utilizarea „hărților corporale“ ajută la identificarea acestor reacții musculare, dezvăluind faptul că este firesc ca indivizii să prezinte trăsături din mai multe faze de dezvoltare, incluzând atât daunele, cât și resursele.
Persoanele cu trăsături defensive (resemnate sau conținute) în structurile lor tind să reacționeze din aceste poziții în situații normale de stres, ceea ce indică faptul că modul în care răspundem la provocări este profund influențat de experiențele anterioare de dezvoltare și de capacitatea de adaptare și de schimbare de-a lungul vieții.
℗PUBLICITATE
Cum este conceptualizată trauma din perspectiva Bodynamic?
În cadrul Bodynamic, trauma este văzută ca o întrerupere în progresia naturală a dezvoltării psihologice și fiziologice a individului, având un impact deosebit asupra dezvoltării funcțiilor egoului și a structurilor de caracter. Această abordare vede trauma ca pe o stare în care corpul reține fizic suferința emoțională neprocesată, ceea ce duce la diverse probleme de sănătate.
Sistemul Bodynamic clasifică traumele în mai multe tipuri-cheie:
- Trauma de dezvoltare: Aceasta este legată de experiențe negative consistente în timpul fazelor critice de creștere, cum ar fi neglijarea sau abuzul în copilărie, care pot afecta apariția unui sentiment sănătos de sine și dezvoltarea funcțiilor psihologice de bază.
- Trauma de șoc (PTSD): Acest tip este rezultatul unui eveniment singular, intens, pe care un individ nu îl poate asimila mental și emoțional atunci când se produce, ceea ce duce la o activitate crescută a sistemului nervos și la modele specifice de tensiune musculară.
- PTSD complex: Se dezvoltă în urma unor medii traumatizante de durată, cum ar fi abuzul susținut sau expunerea pe termen lung la război, rezultând o traumă care se înrădăcinează adânc în personalitatea individului și în mecanismele sale de adaptare.
Metoda Bodynamic propune ca amprenta traumei să fie observabilă în postura corporală și în tonusul muscular, mușchii fiind fie sub-reactivi (prezintă amorțeală), fie supra-reactivi (prezintă tensiune). Terapia se concentrează pe abordarea acestor manifestări somatice, urmărind să deblocheze și să proceseze tulburările emoționale păstrate în corp, favorizând astfel recuperarea și modalitățile mai sănătoase de conectare cu sine și de interacțiune.
Trauma este percepută, de asemenea, ca fiind întruchipată, cu mușchi și zone fasciale specifice care rețin impactul emoțional în raport cu funcțiile egoului perturbate de evenimentele traumatice. Această perspectivă conduce la utilizarea cartografierii corporale în terapie pentru a identifica și a ne angaja în mod terapeutic cu aceste zone afectate.
Sistemul Bodynamic oferă o înțelegere nuanțată a dezvoltării personale, subliniind rolul stresului, al traumei și al căutării unei conexiuni reciproce în modelarea mecanismelor noastre de apărare, a structurilor de caracter și, în cele din urmă, a relațiilor noastre interpersonale. Acest model sugerează că apărările pe care le construim, deși potențial împovărătoare, sunt în esență strategii creative de supraviețuire înrădăcinate în experiențele noastre de dezvoltare. Recunoașterea acestui lucru permite atât o acceptare de sine mai plină de compasiune, cât și acceptarea celorlalți.
Pe ce se bazează modelul Bodynamic, pe practica clinică sau pe cercetarea științifică?
Sistemul Bodynamic își are originea în experiența clinică practică, elaborată prin munca practică și observațiile ample ale lui Lisbeth Marcher și ale colegilor săi din Danemarca. Funcțiile egoului s-au născut în urma unui studiu empiric de șase ani de consemnări privind funcțiile psihologice care au apărut în urma masajului muscular, însumând un total de 15.000 de astfel de consemnări. Această abordare a fost dezvoltată meticulos pentru a explora legăturile profunde dintre senzațiile fizice, emoții și dezvoltarea mentală, identificând relația dintre diversele grupe musculare și stările psihologice prin practică terapeutică directă.
Deși își are rădăcinile în primul rând în observațiile clinice și în aplicarea conceptelor de psihologie somatică, Bodynamic se bazează, de asemenea, pe cunoștințe științifice din discipline conexe. Aceasta integrează cunoștințe teoretice și empirice din psihologia dezvoltării, biologia stresului și a traumei, precum și interconectarea dintre sistemul nervos și procesele psihologice, reflectând cercetările din domeniul neuroștiinței și al psihofiziologiei.
Prin urmare, deși fundamentul și ideile principale ale modelului Bodynamic provin din experiențele clinice ale creatorilor săi, acesta este, de asemenea, susținut și completat de studii științifice în psihologie și neurobiologie. Această sinergie asigură faptul că Bodynamic reprezintă un model puternic din punct de vedere terapeutic, rămânând în același timp congruent cu înțelegerea științifică modernă a legăturii dintre corp și minte.
În ce situații de viață putem aplica metoda Bodynamic?
Abordarea Bodynamic este versatilă, fiind concepută pentru a ajuta în diferite aspecte ale vieții, datorită viziunii sale holistice asupra interacțiunii dintre corpul fizic și bunăstarea psihologică. Mai jos sunt prezentate diverse scenarii în care metoda Bodynamic se dovedește benefică:
- Autoperfecționare: Persoanele interesate să aprofundeze cunoașterea de sine sau să urmărească dezvoltarea personală pot profita de cunoștințele Bodynamic în ceea ce privește modul în care emoțiile și senzațiile fizice se interconectează.
- Consiliere și psihoterapie: Profesioniștii din domeniul sănătății mintale pot aplica strategiile Bodynamic pentru a-și sprijini clienții în depășirea unor probleme precum trauma, depresia, anxietatea și problemele de atașament, prin identificarea și modificarea tiparelor musculare legate de stările emoționale.
- Vindecarea de stres și evenimente traumatice: Bodynamic oferă mecanisme de abordare și vindecare a stresului și a traumelor din trecut, prin recunoașterea modului în care corpul stochează și manifestă experiențele traumatice, facilitând o cale spre recuperare.
- Îmbunătățirea dinamicii interpersonale: Bodynamic poate ajuta la îmbunătățirea relațiilor și a abilităților de comunicare prin promovarea unei mai bune înțelegeri a reacțiilor fizice și emoționale ale fiecărei persoane, promovând interacțiuni mai sănătoase și o exprimare mai autentică.
- Evoluția în carieră și leadership: Această metodă poate fi utilă liderilor și profesioniștilor care doresc să-și consolideze calitățile de conducere și interacțiunile în echipă, contribuind la o atmosferă mai pozitivă la locul de muncă și la practici de management mai bune.
- Gestionarea durerii cronice și a preocupărilor somatice: Pentru cei care se confruntă cu disconfort fizic cronic sau probleme somatice, Bodynamic oferă o abordare care ia în considerare dimensiunile emoționale și psihologice ale afecțiunilor fizice, susținând o perspectivă holistică a sănătății.
- Sprijinirea dezvoltării copilului: Această abordare este, de asemenea, valoroasă pentru abordarea provocărilor de dezvoltare la copii, utilă pentru părinți, educatori și terapeuți în promovarea unei dezvoltări emoționale și motorii optime.
- Îmbunătățirea rezultatelor pe plan artistic și sportiv: Artiștii și sportivii pot folosi Bodynamic pentru a-și spori conștientizarea corporală și pentru a-și gestiona stresul legat de performanță, îmbogățind expresia emoțională în artă sau performanța sportivă.
- Adaptarea la schimbările majore ale vieții: Practicile Bodynamic pot fi deosebit de utile pentru persoanele care trec prin ajustări majore în viață, cum ar fi schimbarea carierei, confruntarea cu pierderi sau intrarea în noi etape ale vieții, oferind instrumente pentru reziliență și descoperirea de sine.
În esență, Bodynamic reprezintă o metodă cuprinzătoare de explorare a legăturii complicate dintre experiențele noastre corporale și peisajul emoțional, care se poate aplica la un spectru de provocări și tranziții ale vieții, cu scopul de a obține un sentiment de sine echilibrat și integrat.
Cum arată mai exact o ședință de terapie în cadrul metodei Bodynamic?
Un terapeut Bodynamic utilizează un set cuprinzător de tehnici adaptate pentru a satisface nevoile diverse ale clienților. Componentele-cheie ale terapiei Bodynamic includ:
- Încheierea unui contract: Stabilirea unui acord clar între terapeut și client cu privire la obiectivele și limitele terapiei.
- Urmărire: Utilizarea indiciilor verbale și non-verbale pentru a identifica structurile caracteriale, funcțiile egoului, aspectele egoului, zonele transmarginale, precum și prezența și tipul de traumă, fie că este vorba de traumă de dezvoltare, de șoc (PTSD) sau de PTSD complex.
- Concentrarea activității: Abordarea structurilor de caracter, a funcțiilor și a aspectelor egoului, precum și a emoțiilor, apărărilor și traumelor pentru a facilita vindecarea și creșterea.
- Construirea relațiilor: Adaptarea abordărilor terapeutice pentru a se potrivi cu structurile de caracter ale clientului, folosind tehnici precum rezonarea/oglindirea și crearea unui sentiment de „siguranță resimțită“ pentru un proces de lucru eficient. Angajarea mesajelor relaționale afirmative (AMR) pentru a consolida relația terapeutică.
- Exerciții: Punerea în aplicare a unei varietăți de exerciții, inclusiv atingerea fizică pentru sprijin, lucrul cu tonusul muscular, mișcarea de dezvoltare, reflexele, gestionarea energiei, practicile de endarkenment și explorarea Bodyknot (nodurilor corporale) pentru a promova conștientizarea corporală și integrarea emoțională.
- Rezolvarea conflictelor: Utilizarea strategiilor terapeutice pentru abordarea și rezolvarea conflictelor interne și interpersonale.
- Meta-analiză: Un proces de integrare care îi ajută pe clienți să sintetizeze experiențele și intuițiile dobândite în timpul terapiei într-un întreg coerent, facilitând o schimbare de durată. Aceste elemente formează împreună fundamentul terapiei Bodynamic, oferind o abordare dinamică și adaptativă a psihoterapiei, care integrează corpul și mintea pentru o vindecare holistică.
Veți organiza primul curs de formare Bodynamic System în România, cine se poate înscrie și cât durează cursul?
Voi ține cursul introductiv de formare Bodynamic System în România, iar durata va fi de trei zile. Acest format condensat le va oferi participanților o înțelegere fundamentală a abordării Bodynamic și a aplicațiilor sale în practica terapeutică. Cursul de formare Bodynamic System din România este deschis persoanelor care sunt interesate să aprofundeze înțelegerea abordării Bodynamic și să o integreze în practica lor profesională. Printre aceștia se pot număra psihoterapeuți, psihologi, consilieri, antrenori personali, coachi și alți profesioniști care lucrează în domeniul sănătății mintale, al dezvoltării personale și al terapiei somatice.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
