Am scris în articolul anterior despre sentimentul de vină pe care-l regăsesc în practica clinică, fiind aproape palpabilă asocierea dintre sentimentul de vină și simptomatologia depresivă1,2,3,4.
Prima distorsiune potențială care apare atunci când trăim sentimentul de vinovăție este presupunerea că am făcut ceva greșit. Acest gând poate fi justificat sau nu. Uneori ajută întrebarea „oare nu amplific lucrurile în mod disproporționat?“. De aici, de foarte multe ori, ajungem la o eroare cognitivă legată de eticheta pe care ne-o atribuim – „Sunt o persoană rea“, din cauza a ceea ce am făcut. De asemenea, o altă distorsiune comună care provoacă sentimentul de vină este personalizarea – ne vom asuma răspunderea în mod inadecvat pentru un eveniment pe care nu l-am cauzat noi.
Dacă totuși gândim astfel, ce anume ajută?
Înlocuirea vinei cu un suport mai înțelept pentru comportamentul moral, cu empatie și autocompasiune față de noi înșine: „Cine n-a greșit să arunce primul piatra“. Oare o poate cineva arunca? Empatia este capacitatea de a vizualiza consecințele bune și rele ale comportamentului nostru. Sentimentul sănătos în situațiile în care am luat o decizie care n-a fost neapărat cea mai bună este sentimentul de regret. Cu scopul de a identifica dacă avem un comportament normal și sănătos de regret sau unul nesănătos, disfuncțional merită să ne adresăm următoarele patru întrebări:
- Am făcut în mod conștient și voit ceva „rău“, „nedrept“ sau dăunător, fără să fe nevoie, pe care n-ar fi trebuit să-l fac? Sau mă aștept să acționez perfect și atotștiutor?
- Mă etichetez ca o persoană rea din cauza acestei acțiuni? Gândurile mele conțin distorsiuni cognitive precum amplificarea sau generalizarea?
- Simt un regret sau o remușcare reală, care rezultă dintr-o conștientizare empatică a rezultatului negativ al acțiunii mele? Intensitatea, durata reacției mele emoționale dureroase este proporțională cu ceea ce, de fapt, am făcut?
- Învăț din greșeala mea și-mi dezvolt o strategie pentru schimbare sau doar mă simt nefericit și mă gândesc frecvent și într-un mod neproductiv ori chiar mă pedepsesc într-un mod distructiv?
A încerca să ne uităm mai atent la primele evaluări pe care le facem și a ne adresa aceste întrebări ne poate ajuta să vedem situațiile dintr-o perspectivă mai sănătoasă.
℗PUBLICITATE
După adresarea întrebărilor de mai sus, o altă întrebare utilă ar putea fi: „cum m-ar ajuta să gândesc în această situație?“.
În concluzie, acest articol ne propune o abordare mai rațională a sentimentului de vină pe care îl cunoaștem majoritatea dintre noi. Exercițiile de mai sus ne pot ghida spre răspunsuri emoționale sănătoase și care să faciliteze dezvoltarea noastră personală.
Referințe bibliografice selective:
- Couve C. The metapsychology of depression. Looking into Later Life. 2018 Oct 8:35-49.
- Leach CW. Understanding shame and guilt. Handbook of the psychology of self-forgiveness. 2017:17-28.
- Alshawwa IA, Elkahlout M, El-Mashharawi HQ, Abu-Naser SS. An expert system for depression diagnosis.
- Carveth DL. Guilt: A Contemporary Introduction. Taylor & Francis; 2023 Jul 26.
- Burns DD. The Feeling Good Handbook: The Groundbreaking Program with Powerful New Techniques and Step-by-Step Exercises to Overcome Depression, Conquer Anxiety, and Enjoy Greater Intimacy. Penguin; 1999 May 1.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
