fbpx
skip to Main Content
Pentru O Viață Sănătoasă, Recunoștința Este Esențială – Conform Studiilor științifice

Încă din primii ani, părinții și îngrijitorii noștri au ținut, cu obstinație, să ne inoculeze pas cu pas reguli de bună purtare, cu care să ne putem descurca în societate. Un banal „mulțumesc“ sau „te rog“ devin în timp expresii uzuale, pe care le verbalizăm aproape instinctiv, fără a ne gândi la ele în prealabil. Și totuși, dincolo de această politețe necesară unui trai firesc, neuroștiința ne arată că recunoștința are suplimentar capacitatea de a ne reîncărca creierul, pentru a ne face mai fericiți. Mai precis, neurologii au descoperit că sănătatea, respectiv, împlinirea (după care noi alergăm) pot fi atinse mai ușor decât ne-am imagina, și anume, printr-un simplu „mulțumesc“ spus din tot sufletul, adică prin practica firească de exprimare a recunoștinței.

În 2015, a fost publicat un studiu realizat de către psihologii dr. Robert Emmons (Universitatea California) și dr. Michael McCullough (Universitatea din Miami) prin care a fost supus testării impactul practicării recunoștinței în plan fizic. Mai exact, o treime dintre repondenți au ținut un jurnal cu lucrurile pentru care sunt recunoscători petrecute vreme de o săptămână, o altă treime dintre repondenți au ținut un jurnal cu lucrurile iritante trăite într-o săptămână și o altă treime a fost rugată să noteze evenimente trăite, fără să pună accent pe atașamentul emoțional (pozitiv sau negativ). Studiul a avut o durată de zece săptămâni, timp în care subiecții au trebuit să noteze cum s-au simțit fizic, dar și emoțional.

Primul grup (cel axat pe recunoștință), comparativ cu cel de-a doilea grup (cel axat pe iritare), la finalul cercetării a raportat mai puține vizite la medic, mult mai multă activitate fizică, dar și mult mai multă pozitivitate și optimism.

Realitatea zilelor noastre ne arată că ne-am înstrăinat de aceste cutume, oamenii fiind (pe stradă sau în trafic) de cele mai multe ori, triști, nemulțumiți, nervoși, lipsiți de acest sentiment al gratitudinii. Mai mult decât atât, existența pe piața muncii a target-urilor, a concurenței a cărei miză este doar partea pecuniară induce un sentiment de însingurare, dar și de dezvoltare a disprețului față de celălalt. De asemenea, hate-ul din zona online și amploarea pe care acesta a luat-o ar trebui gestionate cu mai multă compasiune, mergând cu umanitate pe firul evenimentelor pe care subiectul intrigator le-a trăit, precum și a condițiilor care l-au adus în acel punct.

Bunătatea, conectarea, compasiunea trebuie să fie elemente definitorii ale umanității, iar acestea ar trebui reintroduse în contextul actual (al degradării treptate) a lucrurilor ce nu mai par cool sau ușor demodate.

Cercetările făcute în căutarea explicațiilor asupra pozitivității și a gratitudinii au continuat, iar rezultatele au subliniat faptul că a ne concentra pe partea plină a paharului, dar și pe recunoștință ne poate îmbunătăți calitatea somnului, a vieții (prin reducerea anxietății sau depresiei) și totodată pot reduce riscul de insuficiență cardiacă, oboseala, sindromul inflamator. Așadar, creierul este punctul de pornire când vorbim de sănătate și bunăstare personală.

℗PUBLICITATE


Cercetătorii de la Universitatea din California Los Angeles, într-un studiu de natură neurologică, au măsurat activitatea creierului (prin analizarea unor imagini realizate prin rezonanță magnetică în momentele când subiecții primeau niște cadouri). Activitatea crescută a creierului s-a depistat, în acest caz, în zona cortexului cingular anterior și a cortexului prefrontal medial (zone responsabile de cogniția morală, socială, judecată, empatie). Concluzia la care au ajuns oamenii de știință a fost aceea că emoția recunoștinței este direct proporțională cu atitudinea pozitivă, dar și cu susținerea din partea celorlalți, conducând la reducerea stresului.

Hipotalamusul (care se află la baza creierului și are un efect reglator al hormonilor responsabili de temperatura corpului și de instinctele de supraviețuire) este activat de către recunoștință, cu răspuns complementar asupra stresului cotidian, metabolismului, dar și asupra anumitor conduite. Recunoștința este strâns legată și de dopamină (hormon al plăcerii).

Adolescenții care au dat dovadă de recunoștință au dezvoltat o corelație inversă cu sentimentul intimidării, dar și cu suicidul. Adulții au înregistrat rezultate similare în relația cu sinele, dar și în cuplu. De cele mai multe ori, uităm cât de la îndemână poate fi recunoștința în situații de stres sau în perioade dificile (indiferent de natura acestora). Și totuși, dacă ne facem un obicei din a ține un jurnal în care să notăm (fie dimineața, fie seara) cel puțin trei lucruri pentru care suntem recunoscători sau dacă ne facem un scop din a le spune zilnic oamenilor din jurul nostru ce anume apreciem la ei ori dacă atunci când ne privim în oglindă găsim măcar o calitate la noi înșine sau ne mândrim cu o realizare recentă, putem spune că facem pași mărunți, dar siguri spre a ne îmbunătăți existența (din toate punctele de vedere).

A fi în regulă cu sinele se observă și în exterior, de aceea este extrem de important ca această pozitivitate reală să fie extinsă și în jurul nostru, dacă vrem să mișcăm munții din loc. Totodată, această practică trebuie să aibă o bază încă din fragedă pruncie, de aceea este important ca celor mici să li se inducă ideea că sunt unici, că sunt entități purtătoare de nenumărate calități intrinseci și extrinseci – tipar pe care copilul, odată ajuns adult, să poată croi relații și prietenii sănătoase, bazate pe gratitudine și admirație.

Pagina de Psihologie

Informații utile, articole de psihologie, o agendă a activităților și evenimentelor din sfera psihologiei, magazin virtual. Împarte informația - sănătatea relațiilor noastre este cea mai importantă resursă pe care o avem.

Close search

Coș

Back To Top
×Close search
Caută