Toamna, mai exact pe data 10 octombrie, este ziua internațională a sănătății mintale. Indiferent de vârstă, profesie, cultură sau gen, sănătatea mintală merită să devină o prioritate în ceea ce privește starea noastră subiectivă de bine. Potrivit descrierii OMS, sănătatea mintală este mai mult decât intervenția în patologie sau absența tulburării, este o preocupare activă pentru bunăstare și reprezintă un drept uman de bază. Pentru a afla mai multe despre sănătatea mintală, am invitat patru dintre colaboratoarele Paginii de Psihologie să ne răspundă la câteva întrebări menite să aprofundeze înțelegerea și să ne inspire pentru a avea grijă de noi înșine.
Repondentele acestui panel sunt: Ludmila Buță, psihoterapeut de familie și colaborator paginadepsihologie.ro ● Crina Burduja, psiholog, psihoterapeut și colaborator paginadepsihologie.ro ● Carina Coșăreanu, psiholog, terapeut imago și colaborator paginadepsihologie.ro ● Bianca Șerban, psiholog, psihoterapeut și colaborator paginadepsihologie.ro.
De ce este important să avem grijă de sănătatea noastră mintală?
Ludmila Buță: De triada corp, minte, suflet depinde homeostazia (starea generală de echilibru). Dacă un element nu funcționează în parametrii optimi, celelalte sunt afectate. Mintea umană reprezintă un mecanism complex, responsabil de calitatea vieții noastre, tocmai pentru că de ea depinde percepția umană generală în privința tuturor aspectelor. Având grijă de sănătatea noastră mintală, avem grijă de tot constructul.
Carina Coșăreanu: Starea de bine este definită ca o stare de bucurie și mulțumire, cu niveluri scăzute de suferință, un nivel general bun al sănătății fizice și mintale, pe scurt, o calitate bună a vieții. În funcție de valori și credințe, fiecare stare de bine poate fi determinată de diferiți factori (familie, statut, carieră, nivelul economic ș.a.), însă pentru a putea simți starea de bine și a ne bucura de viață avem nevoie, mai ales, de sănătate fizică și mintală. Mai mult, ne putem ajuta corpul în recuperarea sau vindecarea mai ușoară dacă avem un nivel bun al stării de spirit, simțim optimism, motivație, entuziasm, dorința de a fi bine.
Bianca Șerban: Văd sănătatea mintală ca pe o fundație. Așa cum orice castel măreț are o fundație solidă, în spatele unei calități ridicate a vieții, există o sănătate mintală pe măsură. Cred că suntem înzestrați cu abilitatea de a atinge nu doar o stare lipsită de boală, un punct zero, ci și de a fi „pe plus“, de a ne întări fundația astfel încât să ne bucurăm de o viață satisfăcătoare.
Crina Burduja: Așa cum ne îngrijim de corp prin diferite metode (sport, alimentație, odihnă), la fel de important este să ne îngrijim și de sănătatea mintală. De ce? Pentru că este esențială pentru funcționarea noastră optimă, reduce stresul și anxietatea, crește încrederea în sine, ne pune în contact cu resursele noastre, ne ajută să gestionăm situațiile dificile cu care ne confruntăm. Sănătatea mintală se reflectă pe atât de multe paliere ale vieții: personal, social, profesional, familial.
Toamna sunt mai frecvente stările de depresie și de anxietatea. Cum ne dăm seama că este important să avem grijă de propria stare de bine?
Carina Coșăreanu: Studiile de specialitate arată că starea de bine influențează somnul din timpul nopții, digestia, nivelul energiei pe care o avem pe parcursul unei zile, stresul resimțit pe o perioadă lungă. Atunci când observăm schimbări mici, de cele mai multe ori, nu le dăm importanță. Are sens să avem momente în care să existe o dereglare a somnului sau a digestiei. Însă pe termen lung, ar fi de preferat să acordăm atenție sporită acestor schimbări. Unul dintre semnele cele mai simple este că ceva ce ne-a plăcut dintotdeauna, brusc, nu ne mai face să tresărim, să poftim, să ne bucurăm.
Crina Burduja: Trecerea de la sezonul cald la sezonul rece se reflectă și în starea noastră de spirit. Zilele mai scurte, temperaturile mai scăzute, căderea frunzelor – toate acestea pot trezi în noi melancolie, tristețe, regret. Totodată, putem experimenta stări de oboseală, capacitate scăzută de concentrare, lipsa motivației, apetit crescut. De aceea, este important să fim ceva mai atenți la noi și la cum ne simțim cu aceste schimbări.
Ludmila Buță: Sunt semnale care ne oglindesc alterarea stării bine: dacă se accentuează tristețea, dacă situațiile altă dată gestionabile devin copleșitoare, dacă se extind îngrijorările și scade auto-controlul, dacă apar dificultăți în menținerea rutinelor, dacă se diminuează atenția și concentrarea, dacă scad toleranța și răbdarea, dacă bucuriile de altă dată nu mai au aceeași intensitate etc. În asemenea momente, atenția la starea de bine trebuie crescută considerabil si acolo unde nu ne mai descurcăm singuri, este util și necesar să apelăm la ajutor.
Bianca Șerban: Consider că mai bine prevenim decât să intervenim. Însă, într-adevăr, toamna și iarna ne pot da schimbări de dispoziție din cauza schimbărilor de temperatură, lumină și chiar și de peisaj. Unii dintre noi pot dezvolta tulburarea afectivă sezonieră, un tip de depresie care are legătură cu schimbările anotimpurilor, așa că cel puțin la schimbările acestea ar trebui să acordăm o atenție mai mare stării noastre de bine. Un mod simplu de a face asta chiar de azi este ca primul lucru după trezire să fie expunerea la lumină naturală.
Cum îmbinăm grija de sine și nevoia de conectare cu ceilalți?
Bianca Șerban: Un lucru pe care l-am învățat chiar pe pielea mea este că grija de sine nu înseamnă doar izolare, retragere sau repaus, ci mai degrabă echilibru. Echilibrul poate fi atunci când reușesc să refuz ieșiri cu alte persoane, dacă n-am destulă energie pentru asta, însă nu le refuz pe toate, ci reușesc să am și momente când mă întâlnesc cu ceilalți, pentru a-mi satisface nevoia de conectare, chiar dacă e posibil să fie câteodată mai dificil să mă urnesc din loc.
Ludmila Buță: Omul este un mamifer social, proiectat să trăiască în grup. Sinele și conectarea cu ceilalți sunt interdependente. Nevoile bazale sunt de atașament (în raport cu ceilalți) și autenticitate (în raport cu sinele). Conectarea cu și la sine și apoi cu ceilalți sunt cele două tăișuri ale cuțitului, care fac împreună un tot unitar, merg mână-n mână. Le îmbinăm tocmai plecând de la grija de sine și, dacă suntem bine noi cu noi, în pasul celălalt o să apară negreșit și nevoia de conectare calitativă cu ceilalți.
℗PUBLICITATE
Crina Burduja: Grija de sine presupune, în primul rând, conectarea cu propria persoană. Este un proces care începe cu autocunoaștere, înțelegere, libertate în decizii, blândețe și compasiune. Când ai grijă de tine, nu ești concentrat doar pe tine și pe nevoile tale, ci o faci fiind conectat și la ceilalți. Câteva dintre strategiile care te pot ajuta în păstrarea unui echilibru sunt: setează corect limite, învață să refuzi, prioritizează anumite activități, reevaluează-ți valorile. Putem avea grijă de noi și fără să-i rănim pe cei din jur.
Carina Coșăreanu: Limitele sănătoase ne ajută să avem grijă de noi și să fim în conectare cu ceilalți. Pentru a ne conecta cu ceilalți în mod autentic, ar fi necesar să avem o stare de bine, să avem deja satisfăcute nevoile fiziologice și să reducem cât mai mult alți factori perturbatori. Așadar, dacă nu avem grijă de noi, nu ne putem conecta cu ceilalți, pentru că nu avem disponibilitatea și resursele necesare. Prin conectarea autentică putem să dăruim și putem să primim tot ce-i mai frumos în viață.
Care sunt comportamentele prin care ne putem proteja sănătatea psihică?
Crina Burduja: Dintre comportamentele prin care ne putem proteja sănătatea psihică se numără: exercițiile de relaxare, meditația (de orice natură ar fi ea), suportul social, implicarea în activități relaxante și plăcute, sportul sau orice tip de mișcare, conectarea cu natura. Aceste activități ne ancorează în prezent, ne ajută să privim în interior și să fim mai în contact cu noi și cu nevoile noastre. Totodată, o altă modalitate de ne proteja sănătatea mintală este să eliminăm din viața noastră tot ce nu mai găsim potrivit sau nu ne face bine.
Bianca Șerban: Consider că autoreflecția, scrisul în jurnal, validarea propriilor emoții și joaca sunt câteva comportamente care ne pot fi scut de apărare în fața provocărilor emoționale.
Carina Coșăreanu: A avea grijă de noi înseamnă să acordăm atenție fiecărei componente din care suntem formați: minte – corp – spirit. Corpul are nevoie de mișcare, somn și o alimentație echilibrată. Mintea are nevoie de pauză de la ecranele cu multe culori și sunete. Iar spiritul zburdă cu bucurie atunci când există armonie între minte și corp. Practicile de mindfulness, meditații sau rugăciune dau răgaz minții și corpului să simtă, să se așeze în contemplare și să cearnă ceea ce a primit și ceea ce poate oferi. Ne ajută să menținem limite sănătoase și să ne organizăm timpul liber cu activități care ne fac plăcere. Când ne simțim împreună cu cei dragi, în conectare și armonie, corpul nostru secretă hormonii și neurotransmițătorii care au un mare aport în menținerea stării noastre de bine.
Ludmila Buță: Creierul uman are trei nevoi primordiale: oxigen, glucoză și informații, care sunt interconectate și direct proporționale cu nevoile de bază (piramida lui Maslow: hrană, apă, somn, căldură, sănătate). Exercițiile de respirație (tehnici de mindfulness), hidratarea optimă, dieta echilibrată, mersul (pe jos), somnul eficient (intre orele 22:00-06:00 – ca să întrunim toate cele trei faze ale somnului, plus somnul REM), cititul și, în plus, timpul de calitate petrecut alături de apropiați – sunt comportamentele de protecție pentru sănătatea psihică.
Ce carte ne recomandați pentru o mai bună îngrijire de sine?
Crina Burduja: De ce nu mi-a spus nimeni asta până acum?, de Julie Smith. Este o carte care surprinde toate abilitățile de care ai nevoie pentru a trece prin provocările vieții. Sfaturile simple, dar expuse într-o manieră profesionistă, te vor ajuta în gestionarea anxietății, confruntarea cu critica, construirea stimei de sine, identificarea resurselor, găsirea motivației. Cartea abordează diverse problematici întâlnite zi de zi și oferă soluții și instrumente practice la care să te întorci ori de câte ori ai nevoie.
Ludmila Buță: Terapie 1 la 1 cu sinele tau, de Raluca Anton, ca să ai grijă de tine și de nevoile tale, este importantă cunoașterea de sine. Este un ghid practic, care călăuzește în acest proces.
Bianca Șerban: În perioada aceasta, cred că se potrivește perfect lângă o cană de ciocolată caldă cartea Psihologia iertării, de Harriet Lerner. E o carte eliberatoare, care ne schimbă anumite preconcepții toxice despre iertare. În plus, practicarea iertării este un comportament despre care studiile din psihologia pozitivă au dovedit că duc la emoții pozitive și creșterea calității vieții, așa că vă invit cu drag la lectură.
Carina Coșăreanu: Recomand cu căldură Arta conectării umane semnată de Priya Parker, deoarece specialiștii în terapia relațională susțin că starea noastră de bine poate fi influențată de calitatea relațiilor noastre. Imaginea noastră de sine, încrederea și stima de sine se formează prin interacțiunile noastre cu ceilalți. Într-o lume în care comunicăm mult și ne simțim profund deconectați de ceilalți, ar fi de preferat să investim timp în a consolida și îmbunătăți relațiile atât în familie, cât și în mediul profesional.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
