Skip to content

Ar fi bine ca stabilirea limitelor sănătoase să fie o abilitate pe care să o exersăm cu toții. De ce? Cunoașterea propriilor limite și exprimarea lor aduc un echilibru atât emoțional, cât și mintal. Este normal să întâmpinăm dificultăți în stabilirea limitelor în relațiile pe care le avem, mai ales dacă abia am început să facem asta. Frica de abandon, nevoia de a fi plăcut de toată lumea, frica de consecințele (de multe ori iraționale) care pot apărea dacă spun „Nu“ sunt cele mai întâlnite motive care ne împiedică să stabilim limite. Știu că este dificil să trecem peste acești factori, însă beneficiile stabilirii unor limite sănătoase sunt mult mai mari și de lungă durată.

La ce ar fi bine să fim atenți când setăm limite?

  1. La noi înșine

Ajută mult să conștientizăm ce ne deranjează și de ce ne deranjează acel comportament. Dacă ne este clar care sunt comportamentele care ne întristează, sperie, înfurie sau orice altceva, atunci ne va fi mult mai ușor să le explicăm și celorlalți. Este greu să-i rugăm pe cei din jur să ne ofere ceva ce nici noi nu înțelegem. Un scurt exercițiu de introspecție ne poate oferi răspunsurile necesare la întrebările de mai sus. Acesta poate arăta așa:

Găsește un moment din zi în care să ai parte de liniște și intimitate. Apoi așază-te într-un loc confortabil, inspiră adânc și respiră lent de patru-cinci ori pentru a te liniști în urma activării din timpul zilei. După ce ai finalizat exercițiul scurt de respirație, încearcă să răspunzi la următoarele întrebări:

  • Care a fost comportamentul care s-a tot întâmplat din partea uneia sau mai multor persoane și care te-a afectat într-un mod negativ?
  • Care au fost gândurile care ți-au trecut prin cap în acea situație? Câteva exemple pot fi: „Dacă nu accept să fac asta, mă va părăsi“; „Dacă îi spun că mă deranjează, se va supăra“; „Dacă spun nu, o să ne certăm“; „Dacă îi spun că nu-mi place, va reacționa urât“.
  • Cum te-ai simțit după întâmplarea respectivă și cât de intense au fost aceste trăiri? (Dacă te ajută, poți să le clasezi pe o scară de la 1 la 10).
  • În funcție de intensitatea trăirilor avute, dorești ca aceste comportamente să fie îndreptate către tine, în repetate ori, din partea celorlalți?
  1. După ce am aflat ce ne deranjează și de ce, este important să verbalizăm cât mai clar limita pe care dorim să o impunem.

Dacă descriem vag sau la un nivel general ceea ce ne deranjează, s-ar putea ca celelalte persoane să interpreteze informația prin propriile lor filtre. Cu cât definim ce ne dorim cât mai specific, cu atât ne cresc șansele ca ceilalți să înțeleagă și să respecte dotrințele noastre.

Ca să ne raportăm la situația din titlu, avem următoarele exemple:

  • „Nu mai vorbi atât de mult când stai lângă mine“ (limită vagă);
  • „Atunci când aud că vorbești despre activitățile pe care le faci tu și despre cum arată viața ta, pe mine mă face să mă simt X și atunci îmi este dificil să Y, ai putea te rog să Z“ (limită specifică).

În al treilea rând, ar fi bine să fim atenți la momentul și locul în care comunicăm o limită. În pauză, la locul de muncă, când toată lumea este de față poate fi un loc nepotrivit, pentru că e posibil ca interlocutorul să se simtă stânjenit de cererea noastră. În timpul unui conflict aprins s-ar putea ca cealaltă persoană să nu reușească să integreze foarte bine ceea ce noi transmitem. Ora 23:00 după o zi de muncă s-ar putea să fie o oră la care este greu ca ceilalți să ne asculte. Astfel, ajută să ne planificăm din timp momentul și locul în care dorim să stabilim comunicarea unei limite, în funcție de persoana cu care vorbim.

℗PUBLICITATE



  1. Pentru ca o limită să fie respectată, aceasta trebuie să fie constantă.

Dacă oscilăm și azi impunem limita, dar mâine uităm de ea, riscăm ca aceasta să nu fie luată în serios și să nu fie respectată.

În cele din urmă, să fim conștienți de următorul aspect: limitele se referă la comportamentul nostru, ele nu au abilitatea de a controla comportamentul celorlalți. Asta ce înseamnă? Înseamnă că vor fi situații în care, deși noi am verbalizat limita dorită, aceasta să nu fie ascultată sau respectată. Nu putem controla ce fac ceilalți, dar putem controla ce facem noi. În acest caz extrem, în care limitele sunt încălcate excesiv, putem găsi soluții alternative în funcție de situație: implicarea unui superior la locul de muncă; solicitarea ajutorului din partea persoanelor apropiate; solicitarea sprijinului din partea unui specialist.

Așadar, stabilirea limitelor sănătoase reprezintă o mică excursie în interiorul tău și un exercițiu bun de comunicare asertivă. Este bine să încerci să te cunoști și să înveți noi abilități. Totuși, dacă procesul devine unul anevoios și întâmpini dificultăți, este recomandat să apelezi la un specialist care te poate ghida.

Articol realizat cu sprijinul PsyLife.


Citește și:

Vlad Guluță este psiholog și terapeut în supervizare în terapii cognitiv comportamentale și psihologie aplicată în domeniul securității naționale. În prezent activează ca psiholog în cadrul Penitenciarului Gherla, iar în paralel colaborează cu Clinica PsyLife unde susține evenimente de psihoeducație către publicul larg pe diverse teme, în special adicții, violență.

Caută
Coșul de cumpărături0
Nu există produse în coș
Continuă cumpărăturile
0