Rona Hartner a fost un titan al lumii artistice mondiale. Din România în Franța, dar și peste Ocean, artista a încântat cu prestațiile artistice și cu personalitatea ei polivalentă, prin contribuțiile sale în domeniul filmului, muzicii și teatrului. Un om plin de culoare și vervă, cu o energie debordantă, cu un talent apreciat atât de specialiștii în domeniu, cât și de public. Steaua ei puternic strălucitoare a apus joi, 23 noiembrie, într-un spital din Paris, unde fusese internată în urmă cu ceva timp.
Rona Hartner a recunoscut că s-a consumat peste măsură
Artista a fost diagnosticată, în 2019, cu un cancer galopant la colon și la ficat pe care, după un an, declara că l-a depășit. Din nefericire, ceea ce părea să fi fost un vis urât care s-a terminat a atacat din nou. În iulie 2023, artista anunța că boala a recidivat și că a fost diagnosticată cu cancer la plămâni în stadiul 4, cu metastaze. Artista mărturisea atunci că se simțea foarte obosită și că are „corpul de 50 de ani și tonusul de 185 de ani, totul e diminuat“.
Acela a fost primul moment în care Rona Hartner a vorbit despre o posibilă cauză a apariției cumplitei maladii. Degajată și extrem de sinceră, în ciuda bolii, artista a spus că au fost perioade în care s-a stresat peste măsură și, pentru că nu reușea să se odihnească, lua câte două-trei somnifere pe noapte.
„Am cancer de fumător, în corp de nefumător! Nu am mai fumat de 32 de ani. Acest cancer l-am făcut pe fond de stres. M-am agitat peste măsură pentru situații din familie dificile, de dormit nu am dormit aproape deloc, luam câte două-trei somnifere care mi-au dat peste cap corpul, pentru că am vrut să fac eu totul. Deci sfatul meu este să încercați să vă odihniți, altfel poți claca cu totul“, declara artista în urmă cu câteva luni, pentru ciao.ro.
Stresul, factor de risc în declanșarea cancerului
Specialiștii Asociației Americane de Psihologie au notat, în cadrul mai multor studii elaborate de-a lungul timpului, că stresul cronic poate fi un factor declanșator al acestei boli incurabile. Atunci când apare stresul, în regiunea creierului numită hipotalamus, se eliberează hormoni de stres, precum adrenalina, care crește ritmul cardiac şi tensiunea, dar şi cortizolul care afectează sistemul imunitar și mărește nivelul glicemiei.
Mai mult decât atât, aceiași specialiști susțin că stresul este incriminat și în cazul apariției recidivelor. Cercetătorul Michela Perego, director al secției de Oncologie din cadrul Institutului Wistar din Statele Unite, concluzionează în urma unui studiu realizat pe șoareci că hormonii de stres pot reactiva celulele canceroase latente care rămân în organism după tratamentul oncologic. În experimentele efectuate, un hormon al stresului a declanșat o reacție în lanț în celulele imune care a determinat celulele canceroase latente să se reactiveze și să formeze din nou tumori. „Acest studiu este ca o poartă de acces care va deschide, probabil, numeroase alte direcții de cercetare în efectele terapiilor împotriva cancerului și cum acționează stresul asupra celulelor tumorale latente“, a mai spus specialistul.
℗PUBLICITATE
Cum facem pace cu stresul?
Drama trăită de Rona Hartner, iată, ridică o nouă problemă socială, dar și psihologică în ceea ce privește felul în care putem noi, ca indivizi, să gestionăm existența stresului în viața noastră. Asociația Americană de Psihologie, prin intermediul unui îndrumar, trasează o serie de reguli simple care pot fi de ajutor în lupta cu această realitate emoțională prin care trece omul modern.
Cei trei mari factori care pot ajuta în lupta cu stresul sunt menținerea unor relații sociale armonioase cu cei din jur, introducerea sportului în rutina zilnică și respectarea unui program de somn optim.
S-a demonstrat că aceste măsuri au beneficii importante asupra sănătății fizice și mentale și constituie elemente esențiale în igiena unui stil de viață sănătos. În cazul în care aceste măsuri nu sunt suficiente și dacă stresul devine cronic, un psiholog licențiat poate fi ajutorul de care are nevoie orice individ. Împreună cu specialistul, pot fi identificate provocările și factorii de stres care afectează viața de zi cu zi a pacientului și pot fi găsite soluții și modalități de tratament și terapie personalizate.
Rona Hartner, regretată de persoanele publice din România
Una dintre persoanele publice din România care și-a arătat regretul pentru dispariția Ronei Hartner este Mirela Retegan, fondatoarea proiectului Gașca Zurli. Aceasta din urmă a povestit, prin intermediul unui mesaj emoționant pe care l-a postat pe Facebook, care a fost ultima mare dorință pe care a avut-o Rona Hartner și cum a ales aceasta să o trăiască: „Rona Hartner și-a retras copilul de la școală, ca să petreacă împreună un an. Ultimul! Probabil că, deși spera să-și vadă fiica mare, imboldul de a petrece mai mult timp cu copilul ei a fost mai puternic decât toate celelalte gânduri. Ce lecție frumoasă ne lasă Rona, dincolo de toate înregistrările rămase în urma artistei care a fost o explozie de energie! Rona a ales să țină cont de ceea ce a simțit că e mai bine pentru copilul ei, decât să țină cont de toate vocile care-i spuneau că nu e bine ce face. Cred, din toată ființa mea, că nimeni nu poate să simtă mai bine pentru un copil decât simte o mamă! Copiii noștri au nevoie de noi mai mult decât de orice altceva. Să faci loc copilului tău în viața ta e cel mai sănătos mod de a-ți prioritiza activitatea. Bine-ar fi să ajungem să se întâmple mai devreme decât în ultimul an de pe pământ!
Rona Hartner va fi înmormântată pe data de 1 decembrie. Slujba va avea loc la Cimitirul Bellu Catolic, în Capitală. Drum lin în lumină, Rona! Îți mulțumim pentru că lumea a fost mai colorată cu tine în ea! Îți mulțumesc pentru că mi-am amintit că sunt, înainte de toate celelalte datorii, mama copilului meu.
Citește și:
CITEȘTE ÎN CONTINUARE
